Important pentru moldovenii cu cetățenie română! Cât costă noua carte de identitate. Buletinul electronic + 5 detalii

Cartea electronică de identitate a început să fie emisă în România, mai întâi în cadrul unui proiect pilot ce se va desfășura la Cluj-Napoca.

Iată 5 lucruri inedite pe care trebuie să le știi despre noul buletin al românilor.

1. Costul noului document este de 14 euro. Autoritățile se așteaptă ca în acest an să fie emise peste 5.000 de cărți electronice de identitate. Mai mult, până în august 2031, toți românii vor avea această carte de identitate.

2. Cartea de identitate va putea fi folosită și în locul cardului de sănătate, fiind recunoscută și în afara granițelor.

3. Noul buletin electronic poate fi obținut și de copii, imediat după naștere, la solicitarea părinților. Valabilitatea documentului va fi variabilă în funcție de vârstă.

4. Dispune de mai multe elemente de siguranță decât vechiul document, făcând mult mai dificil furtul de identitate.

5. Cartea de identitate electronică va conţine datele din formatul tipărit, dar fără excepţia semnăturii olografice a titularului, prenumele părinţilor titularului, un certificat pentru semnătură electronică şi, după caz, certificate calificate pentru semnătură electronică, precum şi datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.