În 15 zile apune soarele pentru patentari

Contribuabilii care practică comerțul pe bază de patentă, informați despre alternativele de desfășurare a activității comerciale după 01 iulie 2023

Angajații Serviciului Fiscal de Stat efectuează vizite în cadrul piețelor din țară, în contextul în care începând cu 01 iulie 2023, activitatea de comerț nu va mai fi admisă în baza patentei de întreprinzător, urmare a intrării în vigoare a modificărilor corespunzătoare efectuate în Legea nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător.

În acest sens, angajații autorității fiscale informează contribuabilii titulari ai patentei de întreprinzător despre alternativa de desfășurare a activității comerciale după data de 01 iulie 2023 – regimul fiscal simplificat, activitatea independentă, activitate desfășurată de către o persoană fizică rezidentă fără a constitui o formă organizatorico-juridică.

În perioada 31 mai – 12 iunie 2023, funcționarii fiscali au efectuat 179 de vizite în cadrul a 102 de piețe locale din 24 de raioane ale țării, în cadrul cărora activează titulari de patentă de întreprinzător. Acțiunile respective vor continua pe parcursul lunii curente pentru a ajunge până la fiecare contribuabil vizat de aceste modificări.

În vederea încurajării dezvoltării comerțului în Republica Moldova și oferirii antreprenorilor oportunităților de creștere și dezvoltare a micilor afaceri, menționăm că, a fost majorat plafonul de vânzări din activități independente până la 1,2 milioane lei într-o perioadă fiscală.

Alte beneficii ale activității independente ar fi perioada de activitate nelimitată și cota impozitului pe venit în cuantum de 1% din venitul din vânzări – cea mai mică din Europa. Activitatea independentă nu este limitată la un anumit tip de unități de comerț.

Achitarea trimestrială a impozitului pe venit se va efectua în baza Avizului de plată eliberat de SFS, în funcție de vânzările înregistrate (la oficiul poștal, sucursalele băncilor, prin terminalele de plată sau online prin intermediul portalului www.sfs.md sau www.mpay.gov.md);

De asemenea, contribuabilul trebuie doar să păstreze facturile fiscale de procurare a mărfurilor, iar în cazul procurării de mărfuri de la persoanele fizice acestea urmează a fi înregistrate în Registrul de evidență a procurărilor care se va prezenta la SFS la finele perioadei de gestiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#patenta #termen #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.