În 2021, Uniunea Europeană a exportat mai multe automobile electrice și hibride

Exporturile UE de maşini electrice şi hibride au crescut anul trecut cu 69%, în termeni valorici, la 42 miliarde de euro (44,26 miliarde de dolari), depăşind importurile pentru al doilea an, conform datelor Eurostat, transmite Reuters.

Datele arată că, în 2021, exporturile de autoturisme hibride, fără reîncărcare din surse externe, au urcat la 22,9 miliarde de euro, în timp ce exporturile de maşini integral electrice au ajuns la 12,3 miliarde de euro, iar cele de vehiculele hibride reîncărcabile au crescut la 6,8 miliarde de euro.

Valoarea totală a importurilor a crescut cu 40%, la 29 miliarde de euro. De asemenea, valoarea exporturilor a depăşit valoarea importurilor în 2021, după ce în 2020, valoarea importurilor a depăşit valoarea exporturilor.

Marea Britanie a fost cea mai importantă destinaţie pentru exporturile UE de autoturisme hibride fără reîncărcare din surse externe şi de maşini integral electrice, reprezentând 26% şi, respectiv, 28% din total, fiind urmată de Norvegia şi Statele Unite.

Vehiculele hibride reîncărcabile au fost exportate în principal în Marea Britanie, China şi SUA.

Japonia a fost piaţa de origine pentru 23% din importurile UE de autoturisme hibride fără reîncărcare din surse externe, în 2021. Pentru maşinile integral electrice, China a fost responsabilă pentru 43% din importuri, în timp ce vehiculele hibride reîncărcabile au fost în mare parte importate din Statele Unite.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#electrice #hibride #autovehicule #export #mașini #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.