În acest an s-au creat 700.000 de locuri de muncă în domeniul energiei regenerabile la nivel mondial

Dezvoltarea diferitelor tipuri de energie regenerabilă a permis crearea a 700.000 de locuri de muncă la nivel mondial în ultimul an, în pofida efectelor persistente ale pandemiei de COVID-19 şi a agravării crizei energetice, arată un raport publicat joi de Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă (IRENA), transmite AFP.

În total, numărul de locuri de muncă existente la nivel mondial în domeniul energiilor regenerabile (fotovoltaică, eoliană, hidroelectrică, biocarburanţi, biogaz şi geotermală) a ajuns la 12,7 milioane în 2021, de la 7,28 milioane în 2012 şi 12 milioane în 2020, iar două treimi din toate aceste locuri de muncă sunt în Asia.

„În pofida a numeroase provocări, locurile de muncă în domeniul energiilor regenerabile rămân reziliente şi s-au dovedit a fi un motor de creare de locuri de muncă. Sfatul meu către guvernele din întreaga lume să urmeze politici industriale care încurajează expansiunea de locuri de muncă în domeniul energiilor regenerabile”, a declarat directorul general de la IRENA, Francesco La Camera.

Potrivit studiului IRENA, China este responsabilă, de una singură, pentru 42% din numărul total de locuri de muncă din sectorul energiilor regenerabile, urmată de Uniunea Europeană şi Brazilia, cu câte 10% fiecare, şi SUA şi India, cu 7% fiecare, scrie Agerpres.

Raportul scoate în evidenţă şi o serie de evoluţii regionale şi naţionale interesante. Principalul sector în expansiune este cel al energiei fotovoltaice, care asigură locuri de muncă pentru 4,3 milioane de persoane la nivel mondial. Pe acest segment, aproape toţi (96%) din producătorii de panouri solare îşi au sediul în China.

Sectorul bio-carburanţilor angajează 2,4 milioane de persoane în întreaga lume, dintre care majoritate în complexe agro-industriale, iar cel al hidroelectricităţii alte 2,35 milioane de persoane.

Energia eoliană are 1,37 milioane de angajaţi la nivel mondial, atât pentru fabricarea turbinelor cât şi pentru exploatarea parcurilor eoliene. Capacităţile mondiale de producţie în acest segment au crescut anul trecut cu 93 de Gigavaţi, arată raportul realizat de IRENA în colaborare cu Organizaţia Mondială a Muncii.

Exploatarea biomasei solide asigură locuri de muncă pentru 716.000 de persoane, biogazul pentru 307.000 de persoane iar energia geotermală pentru 196.000 de persoane.

IRENA mizează pe creşterea în continuare a salariaţilor din sectorul energiilor regenerabile, până la un total de 38,2 milioane în 2030, pe măsură ce vor creşte investiţiile în eficienţa energetice, vehiculele electrice sau hidrogen.

#IRENA #energie regenrabila #locuri de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.