În ce măsură Ucraina și Moldova se apropie de UE: nuanțe ale legislației fiscale a celor două țări

Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de candidate la aderare la Uniunea Europeană în 2022. În vara anului 2014, ambele țări au semnat, de asemenea în mod sincron, Acordul de Asociere cu UE. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consideră că Ucraina și Republica Moldova pot adera la UE în termen de patru ani. În acest timp, ambele țări trebuie să-și armonizeze legislațiile naționale cu cea europeană, în special să adapteze TVA și accizele la cerințele directivelor UE, tranmsite infotag.md.

Regimurile fiscale ale UE includ impozite directe și indirecte. Impozitarea directă este gestionată de statele membre ale UE. Cu toate acestea, un număr mare de cerințe privind impozitarea indirectă (primordial TVA și accize) sunt stabilite de autoritățile UE. Va fi deosebit de dificil să se asigure armonizarea între legislația Ucrainei, a Republicii Moldova și a UE în domeniul accizelor la produsele din tutun.

Trebuie remarcat faptul că, în Ucraina și Republica Moldova, cheltuielile pentru țigări reprezintă aproximativ un sfert din venitul mediu al fumătorilor din aceste țări. Prin urmare, o creștere substanțială a accizelor ar crea premise serioase pentru creșterea comerțului ilicit cu tutun.

Reamintim că, în Ucraina, în 2017 a fost adoptat un plan de accize, care prevedea o anumită rată de creștere a acestei taxe – 20% pe an, pentru a ajunge la un nivel de impozitare de 90 de euro pentru o mie de țigări până în 2025. În acest termen, Moldova de asemenea intenționează să atingă același obiectiv. Cu toate acestea, există un aspect important – impozitarea noilor produse din tutun și a celor care conțin nicotină nu s-a apropiat nici în Ucraina, nici în Moldova de practica europeană.

„În Ucraina, politica în domeniul accizelor se confruntă cu o sarcină dificilă, deoarece este necesar să se asigure un echilibru optim între sănătatea publică, integrarea europeană și suplinirea bugetului de stat. Până în prezent, aceasta este extrem de instabilă, complicată, imprevizibilă și însoțită de volume mari de comerț ilegal cu țigări. Prin urmare, este nevoie de o anumită relaxare a poverii fiscale asupra produselor din tutun, în special, prin introducerea unor accize diferite în funcție de gradul de risc pentru sănătatea consumatorilor, în conformitate cu practica statelor membre ale UE”, a declarat Oleg Getman, economist, specialist în administrarea fiscală la Institutul de Transformări Socio-Economice pentru UNIAN.

În toate țările UE, ratele accizelor pentru noile produse din tutun și pentru cele care conțin nicotină sunt mai mici decât cele pentru țigări. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Growford Institute. Țările UE au libertatea de a stabili mecanismele de impozitare, mai ales în vederea reducerii potențiale a riscurilor pe care consumul acestora le prezintă pentru sănătatea fumătorilor.

„Acciza este una dintre cele mai armonizate taxe din UE. Ucraina, după ce a solicitat aderarea la UE, ar trebui să țină cont de cerințele legislației europene comunitare în domeniul accizelor pentru produsele din tutun, precum și de abordările țărilor UE în ceea ce privește stabilirea ratelor accizelor”, menționează studiul Institutului Growford.

În 2023, dintre cele 18 țări din UE care au fost analizate, diferența dintre accizele la produsele de încălzire a tutunului și țigări varia de la 82,5% în Olanda, la 14,9% în Ungaria.

În șapte state membre ale UE, acciza pentru produsele din tutun încălzit este de cel puțin patru ori mai mică decât acciza pentru țigări. Doar într-o singură țară acest raport al accizelor a fost diminuat de peste două ori. În marea majoritate a statelor membre ale UE, ratele accizelor pentru produsele din tutun încălzit sunt stabilite per kilogram de tutun, în timp ce în Ucraina și în Moldova acestea sunt stabilite per unitate.

„Ucraina și Republica Moldova, care acum pășesc cot la cot pe calea integrării europene, sunt obligate să își adapteze treptat legislația fiscală la cerințele directivelor UE, printre care și Directiva 2011/64/CE a Consiliului de reglementare a accizelor la țigări, trabucuri, țigări de foi și tutun pentru fumat. Dar este la fel de important să se țină cont de experiența țărilor UE în ceea ce privește reforma fiscală. Aceasta se referă, în primul rând, la o creștere treptată a ratei accizei pentru țigări, pentru a evita o creștere a comerțului ilegal cu acestea, urmând standardul de acciză de 90 de euro per mia de unități. În al doilea rând, o rată diferită a accizelor pentru dispozitivele de încălzire a tutunului și pentru țigări. Începând cu aprilie 2023, în medie, acciza pentru acestea era de 3,5 ori mai mică în UE în comparație cu cea pentru țigări, ceea ce echivalează cu un nivel de diferențiere de 66,3 %. Acest lucru se datorează, în special, riscului potențial redus pentru sănătate al utilizării dispozitivelor de ultimă generație”, a rezumat expertul în fiscalitate al Institutului Growford, Tatiana Koșciuk.

#legislație fiscala #Ucraina #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.