În Coreea de Nord, un kg de banane a ajuns la 45 $, iar orezul, dublu față de China. Declarațiile lui Kim Jong-un

Liderul nord-coreean Kim Jong-un a recunoscut oficial că țara sa se confruntă cu o lipsă acută de hrană. Adresându-se înalților lideri din țara sa, Kim a spus că „situația alimentară a oamenilor devine tensionată”.

El a spus că sectorul agricol nu a reușit să-și îndeplinească obiectivele propuse pentru producția de cereale din cauza taifunurilor de anul trecut și inundațiilor provocate de acestea. Există informații că prețurile la alimente au explodat pur și simplu, iar un kilogram de banane costă 45 de dolari americani, scrie Digi24.

Săptămâna trecută, prețul orezului în Coreea de Nord – alimentul de bază în această țară – era dublu față de China, țară vecină și cu un nivel de trai incomparabil.

Coreea de Nord și-a închis granițele pentru a limita răspândirea Covid-19. Drept urmare, comerțul cu China a scăzut, iar Coreea de Nord se bazează foarte mult pe această țară pentru hrană, îngrășăminte și combustibil, printre altele.

Coreea de Nord se confruntă, de asemenea, și cu sancțiuni internaționale impuse din cauza programelor sale nucleare. Se pare că toți acești factori au contribuit la o creștere uluitoare a prețurilor la foarte multe produse de folosință curență, între care și cele pentru igienă. Potrivit surselor, o sticlă de șampon a ajuns să coste 200 de dolari.

Liderul statului autoritar a vorbit despre situația alimentară la comitetul central al Partidului Muncitorilor aflat la guvernare, care a început săptămâna aceasta în capitala Phenian.

În timpul ședinței, Kim a spus că producția industrială națională a crescut cu un sfert față de aceeași perioadă a anului trecut.

Era de așteptat ca în comitet să fie discutate și relațiile cu SUA și Coreea de Sud, dar încă nu au apărut informații în acest sens.

În luna aprilie, Kim a recunoscut cu greutate că țara se va confrunta cu crize iminente, solicitând oficialilor să „instutuie un alt <marș al suferinței>, pentru a elibera chiar și puțin poporul nostru de dificultăți”.

„Marșul suferinței” este un termen folosit de oficialii din Coreea de Nord pentru a se referi la criza din timpul foametei din anii 1990, când căderea Uniunii Sovietice a lăsat Coreea de Nord fără un ajutor crucial.

Numărul total al nord-coreenilor care au murit de foame atunci nu este cunoscut exact, dar estimările arată că s-ar situa în jurul cifrei de 3 milioane.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.