În Coreea de Nord, un kg de banane a ajuns la 45 $, iar orezul, dublu față de China. Declarațiile lui Kim Jong-un

Liderul nord-coreean Kim Jong-un a recunoscut oficial că țara sa se confruntă cu o lipsă acută de hrană. Adresându-se înalților lideri din țara sa, Kim a spus că „situația alimentară a oamenilor devine tensionată”.

El a spus că sectorul agricol nu a reușit să-și îndeplinească obiectivele propuse pentru producția de cereale din cauza taifunurilor de anul trecut și inundațiilor provocate de acestea. Există informații că prețurile la alimente au explodat pur și simplu, iar un kilogram de banane costă 45 de dolari americani, scrie Digi24.

Săptămâna trecută, prețul orezului în Coreea de Nord – alimentul de bază în această țară – era dublu față de China, țară vecină și cu un nivel de trai incomparabil.

Coreea de Nord și-a închis granițele pentru a limita răspândirea Covid-19. Drept urmare, comerțul cu China a scăzut, iar Coreea de Nord se bazează foarte mult pe această țară pentru hrană, îngrășăminte și combustibil, printre altele.

Coreea de Nord se confruntă, de asemenea, și cu sancțiuni internaționale impuse din cauza programelor sale nucleare. Se pare că toți acești factori au contribuit la o creștere uluitoare a prețurilor la foarte multe produse de folosință curență, între care și cele pentru igienă. Potrivit surselor, o sticlă de șampon a ajuns să coste 200 de dolari.

Liderul statului autoritar a vorbit despre situația alimentară la comitetul central al Partidului Muncitorilor aflat la guvernare, care a început săptămâna aceasta în capitala Phenian.

În timpul ședinței, Kim a spus că producția industrială națională a crescut cu un sfert față de aceeași perioadă a anului trecut.

Era de așteptat ca în comitet să fie discutate și relațiile cu SUA și Coreea de Sud, dar încă nu au apărut informații în acest sens.

În luna aprilie, Kim a recunoscut cu greutate că țara se va confrunta cu crize iminente, solicitând oficialilor să „instutuie un alt <marș al suferinței>, pentru a elibera chiar și puțin poporul nostru de dificultăți”.

„Marșul suferinței” este un termen folosit de oficialii din Coreea de Nord pentru a se referi la criza din timpul foametei din anii 1990, când căderea Uniunii Sovietice a lăsat Coreea de Nord fără un ajutor crucial.

Numărul total al nord-coreenilor care au murit de foame atunci nu este cunoscut exact, dar estimările arată că s-ar situa în jurul cifrei de 3 milioane.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.