În Coreea de Nord, un kg de banane a ajuns la 45 $, iar orezul, dublu față de China. Declarațiile lui Kim Jong-un

Liderul nord-coreean Kim Jong-un a recunoscut oficial că țara sa se confruntă cu o lipsă acută de hrană. Adresându-se înalților lideri din țara sa, Kim a spus că „situația alimentară a oamenilor devine tensionată”.

El a spus că sectorul agricol nu a reușit să-și îndeplinească obiectivele propuse pentru producția de cereale din cauza taifunurilor de anul trecut și inundațiilor provocate de acestea. Există informații că prețurile la alimente au explodat pur și simplu, iar un kilogram de banane costă 45 de dolari americani, scrie Digi24.

Săptămâna trecută, prețul orezului în Coreea de Nord – alimentul de bază în această țară – era dublu față de China, țară vecină și cu un nivel de trai incomparabil.

Coreea de Nord și-a închis granițele pentru a limita răspândirea Covid-19. Drept urmare, comerțul cu China a scăzut, iar Coreea de Nord se bazează foarte mult pe această țară pentru hrană, îngrășăminte și combustibil, printre altele.

Coreea de Nord se confruntă, de asemenea, și cu sancțiuni internaționale impuse din cauza programelor sale nucleare. Se pare că toți acești factori au contribuit la o creștere uluitoare a prețurilor la foarte multe produse de folosință curență, între care și cele pentru igienă. Potrivit surselor, o sticlă de șampon a ajuns să coste 200 de dolari.

Liderul statului autoritar a vorbit despre situația alimentară la comitetul central al Partidului Muncitorilor aflat la guvernare, care a început săptămâna aceasta în capitala Phenian.

În timpul ședinței, Kim a spus că producția industrială națională a crescut cu un sfert față de aceeași perioadă a anului trecut.

Era de așteptat ca în comitet să fie discutate și relațiile cu SUA și Coreea de Sud, dar încă nu au apărut informații în acest sens.

În luna aprilie, Kim a recunoscut cu greutate că țara se va confrunta cu crize iminente, solicitând oficialilor să „instutuie un alt <marș al suferinței>, pentru a elibera chiar și puțin poporul nostru de dificultăți”.

„Marșul suferinței” este un termen folosit de oficialii din Coreea de Nord pentru a se referi la criza din timpul foametei din anii 1990, când căderea Uniunii Sovietice a lăsat Coreea de Nord fără un ajutor crucial.

Numărul total al nord-coreenilor care au murit de foame atunci nu este cunoscut exact, dar estimările arată că s-ar situa în jurul cifrei de 3 milioane.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.