În Moldova a ajuns al doilea lot de vaccinuri împotriva COVID 19 prin intermediul COVAX

La data de 19 martie curent, Republica Moldova a recepționat cel de-al doilea lot de vaccinuri, Pfizer-BioNTech, împotriva COVID-19 prin intermediul COVAX. Astfel au fost livrate 24,570 de doze într-un parteneriat dintre CEPI, Gavi, UNICEF și OMS.

Aceasta este deja a doua livrare COVAX în Republica Moldova, dozele de vaccin vor fi utilizate pentru prima etapă de imunizare.

“Campania de vaccinare din Republica Moldova este în curs de desfășurare, iar lotul de vaccinuri livrat astăzi în cadrul platformei COVAX ne va permite să vaccinăm alte categorii de populație incluse în prima etapă de imunizare. Mulțumim partenerilor de dezvoltare care au contribuit la accelerarea procesului de livrare a vaccinurilor în țară”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Denis Cernelea.

Prin intermediul USAID, Statele Unite accelerează accesul global la vaccinuri sigure și eficiente împotriva COVID-19 cu o contibuție de 4 miliarde de dolari către GAVI, Agenția vaccinurilor.

Echipa Europa, ce reunește UE și statele sale membre, a contribuit la COVAX cu peste 2,2 miliarde de euro, inclusiv alte 900 milioane de euro promise recent de Germania.

„Uniunea Europeană și statele sale membre și-au arătat sprijinul continuu, în spiritul Echipei Europa, pentru livrarea vaccinurilor atât de necesare în Republica Moldova. Platforma COVAX, la care UE și întreaga Echipa Europa contribuie cel mai mult, continuă livrările de vaccinuri, așa cum vedem astăzi din nou. Acest lot va permite vaccinarea mai multor persoane și salvarea mai multor vieți. Accesul la vaccinuri sigure, eficiente și accesibile este esențial pentru a pune capăt pandemiei.”, a declarat Peter Michalko.

Prin intermediul suportului oferit de COVAX, Moldova va primi și sprijin suplimentar în valoare de aproximativ 90.000 de dolari pentru achiziționarea frigiderelor, care sunt necesare pentru păstrarea vaccinurilor.

#COVAX #vaccinuri #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.