În numai o zi, Rusia a lansat rachete de croazieră în valoare de aproape 100 de milioane de dolari în Ucraina

Opt rachete de tipul Kh-101(Kh-555), lansate de către Rusia asupra Ucrainei marţi au costat aproape 100 de milioane de dolari, relatează miercuri Ukrainska Pravda, citând o declaraţie făcută de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Oleg Nikolenko.

Yesterday alone, Russia attacked Ukraine with missiles worth of $100 million. Putin consigns Russia to poverty with his criminal war, instead of investing in its future. Isn’t it time for Russians to stop marching with portraits of their corrupt leader and start asking questions?

— Oleg Nikolenko (@OlegNikolenko_) August 3, 2022

„Putin condamnă Rusia la sărăcie cu războiul său criminal în loc să investească în viitorul ţării sale. Nu ar fi timpul ca ruşii să înceteze să mai mărşăluiască cu portretele liderului lor corupt şi să înceapă să-şi pună întrebări?”, se întreabă reprezentantul diplomaţiei ucrainene, argumentându-şi declaraţia cu un calcul făcut de către ediţia ucraineană a revistei Forbes numai pentru rachetele de croazieră pe care Rusia le-a lansat marţi seara asupra Ucrainei.

Astfel, conform calculelor Forbes.ua, costul unei rachete de croazieră de tipul Kh-101 este de 13 milioane de dolari; cel al unei rachete de croazieră Kalibr – 6,5 milioane de dolari; o rachetă Iskander se ridică la 3 milioane de dolari; o rachetă supersonică Onyx costă 1,25 milioane de dolari, costul unei rachete Kh-22 este de 1 milion de dolari; iar o rachetă tactică de tipul Tocika-U costă 0,3 milioane de dolari.

Rezultă, potrivit Forbes.ua, că numai în decursul zilei de marţi, forţele ruse au lansat rachete de croazieră în valoare de 91 de milioane de dolari asupra Ucrainei.
În seara zilei de marţi, aşa cum notează Ukrainska Pravda, Rusia a lansat asupra Ucrainei opt rachete de croazieră, dintre care şapte au fost doborâte de către antiaeriană ucraineană, aşa cum au anunţat anterior autorităţile militare. Mai devreme aceeaşi publicaţie nota că sistemul antiaerian ucrainean a interceptat şi distrus şase rachete lansate de forţele ruse în regiunea Liov.

#rachete #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.