În Republica Dominicană s-a născut copilul nr. 8 miliarde, dar are un concurent - un bebeluş din Filipine

Damian Ferrera a fost desemnat simbolic al 8-lea miliard locuitor uman al planetei Terra.

Simbolicul „ bebeluş nr. 8 miliarde” s-a născut în Manila, iar fotografiile bebeluşului au fost postate pe Facebook de pagina guvernului din Filipine.

O fetiţă născută în Tondo, Manila, este considerată cel de-al optulea miliard. Vinice Mabansag s-a născut la Spitalul Memorial Dr Jose Fabella la ora 1:29 (ora locală). Naşterea ei a fost sărbătorită de Comisia pentru Populaţie şi Dezvoltare din Filipine, care a postat fotografii cu fetiţa şi mama ei pe Facebook.

Potrivit BBC, Matej Gaspar a fost bebeluşul nr. 5 miliarde pe 11 iulie 1987, la Spitalul Petrova din Zagreb.

Matej s-a născut la 8:35 dimineaţa, greutatea lui era de 3.6 kg şi înălţimea de 53 cm, iar o fotografie cu el şi Javier Perez de Cuellar, secretarul ONU la acea vreme, a făcut rapid înconjurul lumii.

La câteva minute după ce s-a născut în iulie 1987, Matej Gaspar avea o cameră care clipeşte în faţa lui minusculă şi o grămadă de politicieni îndrăgiţi în jurul mamei sale epuizate.

Blocat în spatele unei caravane de afară, oficialul britanic al ONU, Alex Marshall, s-a simţit parţial responsabil pentru haosul pe care l-a adus asupra acestei micuţe maternităţi din suburbiile Zagrebului.

#bebelus #miliarde #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reprezentanții marilor afaceri din Rusia i-au transmis o scrisoare președintelui Vladimir Putin, în care se plâng de amploarea naționalizărilor de proprietăți private, care au vizat fabrici, uzine, porturi și companii cu o valoare totală ce depășește 4 trilioane de ruble. Informația a fost confirmată pentru Kommersant de către Aleksandr Șohin, președintele Uniunii Ruse a Industriașilor și Antreprenorilor (RSPP), organizație care reunește inclusiv miliardari din clasamentul Forbes.

Potrivit lui Șohin, mediul de afaceri a mai apelat la Putin în 2023, când președintele a promis că „problema trebuie rezolvată”, însă fără rezultate concrete. „Acum i-am transmis o scrisoare. Sperăm la o soluție. Vrem o formulă clară, care să nu permită interpretări arbitrare din partea instanțelor”, a declarat acesta.

O nemulțumire majoră a oamenilor de afaceri este practica prin care încălcarea unor drepturi nemateriale ale cetățenilor este invocată ca temei pentru naționalizare. „Cel mai simplu mod de a deprivatiza este să declari că sunt încălcate drepturile cetățenilor la o viață decentă. Este un interes public pe care statul îl poate invoca chiar dacă nimeni nu reclamă un prejudiciu direct. Asta înseamnă că orice proprietate poate fi trecută în proprietatea statului fără despăgubiri”, a avertizat Șohin.

Mediul de afaceri solicită ca, în cazurile în care statul consideră necesară preluarea unor active, acestea să fie cumpărate, nu confiscate. „Dacă statul are nevoie de un obiect, să-l naționalizeze, dar să-l plătească, să-l răscumpere de la proprietar”, a subliniat șeful RSPP.

În trecut, Vladimir Putin a afirmat în repetate rânduri că nu va exista o revizuire a privatizărilor din anii ’90 și că nu se planifică naționalizări. Mesajul a fost reiterat după declanșarea războiului din Ucraina, inclusiv la congresul RSPP din aprilie 2024 și la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din iunie 2025.

Cu toate acestea, datele oficiale arată o accelerare a preluării afacerilor private de către stat. În 2022, Procuratura Generală anunța revenirea în proprietatea statului a circa 100 de întreprinderi, evaluate la 1,3 trilioane de ruble. Până în 2024, suma a crescut la 2,4 trilioane, iar în 2025 a depășit pragul de 4 trilioane de ruble.

Printre activele naționalizate se numără cel mai mare dealer auto din Rusia, Rolf, Combinatul Electrometalurgic din Celiabinsk, compania auriferă Iujuralzoloto, cel mai mare trader de cereale „Rodnîe Polia”, operatorul logistic Raven Russia, producătorul de plumb Dalpolimetall, aeroportul Domodedovo, holdingul alimentar KDV Group, precum și porturi din Petropavlovsk-Kamciatski, Murmansk, Kaliningrad și Terminalul petrolier din Sankt Petersburg.

Economistul Evgheni Nadorșin consideră că statul accelerează confiscarea activelor pe fondul dificultăților bugetare generate de sancțiuni și de încetinirea economiei. Potrivit acestuia, un nou cadru legal obligă companiile de stat să transfere la buget 50% din valoarea de piață a activelor obținute în urma redistribuirii proprietății.