În timp ce statele UE se luptă să scape de dependenţa de energia rusească, Ungaria îşi întăreşte relaţiile cu Rusia

Ungaria a încheiat noi acorduri cu Rusia care vor garanta aprovizionarea neîntreruptă a ţării cu gaze şi petrol în perioada următoare şi a reînnoit un acord de finanţare privind centrala sa nucleară de la Paks cu ruşii cu ocazia unei vizite a ministrului ungar al afacerilor externe şi comerţului la Moscova, evidenţiind încă o dată diferenţa de poziţie dintre Budapesta şi UE cu privire la invadarea Ucrainei de către Rusia.

Peter Szijjarto, ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului, a declarat că în pofida reacţiilor pe care vizita sa în Moscova le va stârni din partea „mainstream-ului liberal internaţional“ şi opoziţiei locale, cooperarea cu Rusia va rămâne cheie pentru securitatea energetică a Ungariei atâta timp cât aprovizionarea cu energie este o problemă fizică şi nu una politică sau ideologică, potrivit Daily News Hungary.

Deşi Europa este „mândră că a trecut de iarnă“, un raport recent al Agenţiei Internaţionale pentru Energie arată că securitatea aprovizionării cu energie va fi vitală în următorul sezon de încălzire, a arătat Szijjarto în urma unei întâlniri cu Alexander Novak, vicepremierul Rusiei responsabil cu energia, şi Alexei Likhachev, CEO al Rosatom.

Oficialul a argumentat că nu există garanţii că iarna viitoare va fi la fel de blândă precum cea trecută, aprovizionarea neîntreruptă cu gaze a Ungariei fiind astfel crucială. Szijjarto a salutat astfel prelungirea opţiunii ca Ungaria să-şi crească, în caz de nevoie, importurile de gaze ruseşti dincolo de volumul specificat în acordurile pe termen lung încheiate cu Rusia.

Un al doilea acord prelungeşte opţiunea Ungariei de a amâna plata gazelor peste un prag de 150 de euro.

Ungaria primeşte 80-85% din gazele sale din Rusia. În timp ce ţările din vestul Europei fac eforturi serioase pentru a scăpa de dependenţa de gazele ruseşti, Ungaria a primit 4,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an din Rusia în cadrul unui acord pe 15 ani semnat în 2021, scrie Euractiv.

Gazele sunt transportate în principal prin gazoductul TurkStream, care îi permite Rusiei să ocolească Ucraina pentru a livra gaze către sudul Europei.

Ungaria şi Rusia nu au dezvăluit volumul posibil suplimentar de gaze care ar putea fi livrat de Moscova în acest an.

Acordul în domeniul gazelor vine chiar în condiţiile în care Ungaria plăteşte cel mai mult pentru gazele ruseşti din rândul ţărilor UE. La sfârşitul anului trecut, a existat o lună în care preţul mediu pentru gazele ruseşti a fost mai mult de dublul preţului mediu al gazelor importate din alte ţări.

Szijjarto a anunţat de asemenea că grupul local MOL va plăti tarifele de tranzit direct către operatorul ucrainean Ukrtransnafta pentru livrările de ţilei pe care le primeşte prin conducta Druzhba. În 2022, aproximativ 80% din importurile de ţiţei ale Ungariei au provenit din Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit oficialului ungar, gigantul rus de stat din domeniul energiei nucleare Rosatom a fost de asemenea de acord să modifice un contract încheiat în 2014 pentru extinderea centralei nucleare Paks a Ungariei.
Contractele de construcţie şi finanţare pentru proiectul îndelung amânat vor fi modificate şi înaintate Comisiei Europene pentru aprobare, a precizat Szijjarto, fără a oferi detalii suplimentare.

#Orban #gaz #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.