Încă 383 milioane de lei, împrumutate de stat de la bănci. La ce dobânzi ne îndatorează Ministerul Finanțelor

Datoria publică internă a Republicii Moldova la sfârșitul lunii martie 2023 a constituit 34,8 miliarde de lei, cu 382,8 milioane lei mai mult față de începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Majorarea datoriei publice interne în perioada ianuarie-martie 2023 sa avut loc urmare a unei creșteri a emisiunii de VMS pe piața primară cu 425,9 milioane lei. În special, la sfârșitul lunii martie 2023, datoria la VMS pe piața primară a ajuns circa 20 miliarde 615,71 milioane lei, cu 425,9 milioane lei mai mult (2,1%) decât la sfârșitul anului 2022 (20 miliarde 189,79 milioane lei). ), și a reprezentat 59,1% din totalul datoriei publice interne.

Datoria pentru jaful bancar, obligațiunile emise de Guvern, au însumat 12 miliarde de lei. Creanța reprezintă 34,6% din totalul datoriei.

Totodată, datoria la VMS convertite la sfârșitul lunii martie 2023 a însumat 2,1 miliarde de le, în scădere, comparativ cu situația de la finele anului 2022, cu 43,16 milioane lei (1,9%) și însumând 6,3% din valoarea totală a datoriei publice interne la sfârșitul lunii martie 2023.

În primul trimestru, rata medie ponderată a dobânzii la VMS vândute la licitații a fost de 13,35% (pe tipuri de VMS: 91 de zile – 13,73%, 182 de zile – 13,29%, 364 de zile – 13,06%, 2 ani – 15,79%, 3 ani – 13,07%), ceea ce este cu 1,8 p.p. mai mult față de aceeași perioadă din 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #datorie #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a sesizat Consiliul Concurenței în contextul creșterii semnificative a prețurilor la ouă, care au ajuns în ultima perioadă la niveluri record pe piața internă. Anunțul a fost făcut de ministra Ludmila Catlabuga în cadrul unei emisiuni de la Vocea Basarabiei, care a explicat că autoritățile nu pot impune prețuri, însă pot verifica modul în care acestea sunt stabilite pe lanțul comercial.

Potrivit șefei MAIA, majorarea prețurilor este determinată de mai mulți factori, iar rolul Consiliului Concurenței este de a analiza dacă prețurile afișate la raft corespund costurilor reale sau dacă există eventuale abateri de la regulile concurenței.

„E un mixt de probleme care au generat acest preț al ouălor la raft. Noi, în calitate de minister, am sesizat Consiliul Concurenței, care este responsabil de monitorizarea și formarea prețurilor. Statul nu poate interveni direct în preț, dar poate monitoriza cum s-a format acest preț, de la fermier până la rețelele de magazine, care au un rol important în formarea prețurilor la raft”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Ministra a mai precizat că subiectul practicilor neloiale din sectorul agroalimentar este discutat și la nivel parlamentar, în vederea ajustării cadrului normativ.

„Pe platforma parlamentară a comisiei economie, buget și finanțe se discută practicile neloiale în sectorul produselor agroalimentare.

Urmează să fie îmbunătățit și cadrul legal, ca să putem avea prețuri accesibile, corecte față de fermier și față de consumator. Între ei sunt lanțurile de magazine, intermediarii, care au un rol important în formarea prețului”, a subliniat șefa MAIA.

Totodată, Ludmila Catlabuga a menționat că, deși Republica Moldova exportă ouă, asigurarea pieței interne rămâne prioritară.

„Noi exportăm ouă, dar fermierii ne asigură că prioritară este piața internă. E bine că există această oportunitate de export”, a spus ministra.

În luna decembrie 2025, prețul ouălor în Republica Moldova a crescut accentuat, ajungând în unele cazuri la aproximativ 50 de lei pentru 10 ouă, ceea ce reprezintă o majorare de peste 30% față de perioadele anterioare.