Încă 383 milioane de lei, împrumutate de stat de la bănci. La ce dobânzi ne îndatorează Ministerul Finanțelor

Datoria publică internă a Republicii Moldova la sfârșitul lunii martie 2023 a constituit 34,8 miliarde de lei, cu 382,8 milioane lei mai mult față de începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Majorarea datoriei publice interne în perioada ianuarie-martie 2023 sa avut loc urmare a unei creșteri a emisiunii de VMS pe piața primară cu 425,9 milioane lei. În special, la sfârșitul lunii martie 2023, datoria la VMS pe piața primară a ajuns circa 20 miliarde 615,71 milioane lei, cu 425,9 milioane lei mai mult (2,1%) decât la sfârșitul anului 2022 (20 miliarde 189,79 milioane lei). ), și a reprezentat 59,1% din totalul datoriei publice interne.

Datoria pentru jaful bancar, obligațiunile emise de Guvern, au însumat 12 miliarde de lei. Creanța reprezintă 34,6% din totalul datoriei.

Totodată, datoria la VMS convertite la sfârșitul lunii martie 2023 a însumat 2,1 miliarde de le, în scădere, comparativ cu situația de la finele anului 2022, cu 43,16 milioane lei (1,9%) și însumând 6,3% din valoarea totală a datoriei publice interne la sfârșitul lunii martie 2023.

În primul trimestru, rata medie ponderată a dobânzii la VMS vândute la licitații a fost de 13,35% (pe tipuri de VMS: 91 de zile – 13,73%, 182 de zile – 13,29%, 364 de zile – 13,06%, 2 ani – 15,79%, 3 ani – 13,07%), ceea ce este cu 1,8 p.p. mai mult față de aceeași perioadă din 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #datorie #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în statisticile oficiale ale Eurostat, o comparație cu datele Uniunii Europene arată că prețurile terenurilor agricole din Moldova rămân de câteva ori mai mici decât media europeană, chiar și în contextul unei tendințe clare de creștere în ultimii ani.

În perioada 2024–2025, prețul unui hectar de teren arabil în Republica Moldova a variat, în general, între 35.000 și peste 100.000 de lei (aproximativ 1.800 – 5.000+ euro), în funcție de zona geografică, calitatea solului și suprafața parcelei. Cele mai scumpe terenuri se regăsesc în zona de nord a țării, unde prețurile pot ajunge chiar și la 120.000 de lei pe hectar (peste 6.000 de euro).

În zona de centru, inclusiv în raioane precum Cimișlia, prețurile medii se situează la 40–45 de mii de lei pe hectar, dar în unele localități pot urca la 70–100 de mii de lei. În sudul țării, inclusiv în raionul Cahul, un hectar de teren agricol costă, în medie, circa 50 de mii de lei.

Prin comparație, în Uniunea Europeană, prețurile sunt semnificativ mai ridicate. Potrivit datelor Eurostat, în 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în UE a fost estimat la 15.224 de euro, în creștere cu 6,1% față de 2023.

Cele mai scumpe terenuri agricole din UE se află în Malta, unde un hectar ajunge la 201.263 de euro, urmată de Țările de Jos cu 96.608 euro și Portugalia cu 76.556 euro pe hectar. La polul opus, cele mai mici prețuri se înregistrează în Letonia (4.825 euro/ha), Lituania (5.590 euro/ha) și Slovacia (5.823 euro/ha).