Încă 383 milioane de lei, împrumutate de stat de la bănci. La ce dobânzi ne îndatorează Ministerul Finanțelor

Datoria publică internă a Republicii Moldova la sfârșitul lunii martie 2023 a constituit 34,8 miliarde de lei, cu 382,8 milioane lei mai mult față de începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Majorarea datoriei publice interne în perioada ianuarie-martie 2023 sa avut loc urmare a unei creșteri a emisiunii de VMS pe piața primară cu 425,9 milioane lei. În special, la sfârșitul lunii martie 2023, datoria la VMS pe piața primară a ajuns circa 20 miliarde 615,71 milioane lei, cu 425,9 milioane lei mai mult (2,1%) decât la sfârșitul anului 2022 (20 miliarde 189,79 milioane lei). ), și a reprezentat 59,1% din totalul datoriei publice interne.

Datoria pentru jaful bancar, obligațiunile emise de Guvern, au însumat 12 miliarde de lei. Creanța reprezintă 34,6% din totalul datoriei.

Totodată, datoria la VMS convertite la sfârșitul lunii martie 2023 a însumat 2,1 miliarde de le, în scădere, comparativ cu situația de la finele anului 2022, cu 43,16 milioane lei (1,9%) și însumând 6,3% din valoarea totală a datoriei publice interne la sfârșitul lunii martie 2023.

În primul trimestru, rata medie ponderată a dobânzii la VMS vândute la licitații a fost de 13,35% (pe tipuri de VMS: 91 de zile – 13,73%, 182 de zile – 13,29%, 364 de zile – 13,06%, 2 ani – 15,79%, 3 ani – 13,07%), ceea ce este cu 1,8 p.p. mai mult față de aceeași perioadă din 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #datorie #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.