Încă 383 milioane de lei, împrumutate de stat de la bănci. La ce dobânzi ne îndatorează Ministerul Finanțelor

Datoria publică internă a Republicii Moldova la sfârșitul lunii martie 2023 a constituit 34,8 miliarde de lei, cu 382,8 milioane lei mai mult față de începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Majorarea datoriei publice interne în perioada ianuarie-martie 2023 sa avut loc urmare a unei creșteri a emisiunii de VMS pe piața primară cu 425,9 milioane lei. În special, la sfârșitul lunii martie 2023, datoria la VMS pe piața primară a ajuns circa 20 miliarde 615,71 milioane lei, cu 425,9 milioane lei mai mult (2,1%) decât la sfârșitul anului 2022 (20 miliarde 189,79 milioane lei). ), și a reprezentat 59,1% din totalul datoriei publice interne.

Datoria pentru jaful bancar, obligațiunile emise de Guvern, au însumat 12 miliarde de lei. Creanța reprezintă 34,6% din totalul datoriei.

Totodată, datoria la VMS convertite la sfârșitul lunii martie 2023 a însumat 2,1 miliarde de le, în scădere, comparativ cu situația de la finele anului 2022, cu 43,16 milioane lei (1,9%) și însumând 6,3% din valoarea totală a datoriei publice interne la sfârșitul lunii martie 2023.

În primul trimestru, rata medie ponderată a dobânzii la VMS vândute la licitații a fost de 13,35% (pe tipuri de VMS: 91 de zile – 13,73%, 182 de zile – 13,29%, 364 de zile – 13,06%, 2 ani – 15,79%, 3 ani – 13,07%), ceea ce este cu 1,8 p.p. mai mult față de aceeași perioadă din 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #datorie #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care prevede instituirea unui moratoriu de 12 luni asupra urmăririi silite a bunurilor fermierilor micro și mici, afectați grav de calamitățile naturale din anii 2024–2025. Inițiativa legislativă se află pe ordinea de zi a Legislativului și are drept scop prevenirea falimentului în lanț în sectorul agricol.

Potrivit documentului, măsura se aplică fermierilor eligibili ale căror culturi agricole au fost afectate în proporție de cel puțin 40%, condiție care va sta la baza acordării protecției. Pe durata moratoriului, executarea silită este suspendată, iar calcularea dobânzilor și penalităților aferente datoriilor este înghețată, pentru a reduce presiunea financiară asupra agricultorilor.

Proiectul de lege mai prevede protecția bunurilor agricole esențiale, inclusiv terenurile agricole, semințele, îngrășămintele, furajele și alte inputuri necesare producției. Acestea vor putea fi utilizate în continuare pentru desfășurarea activității agricole, chiar și în cazul în care au fost anterior puse sub sechestru.

În același timp, fermierii vor avea dreptul de a valorifica producția agricolă, iar veniturile obținute vor fi direcționate cu prioritate pentru stingerea datoriilor, oferindu-le posibilitatea de a-și relansa activitatea și de a-și onora obligațiile financiare.

Un element important al inițiativei este extinderea protecției asupra fidejusorilor și membrilor gospodăriilor țărănești care răspund solidar pentru obligațiile fermierului, măsură menită să prevină pierderea bunurilor familiale în urma executărilor silite.

Totodată, proiectul stabilește excepții clare: moratoriul nu se aplică obligațiilor privind plata salariilor, pensiilor alimentare, despăgubirilor pentru prejudicii, precum și creanțelor rezultate din infracțiuni.