Încă 383 milioane de lei, împrumutate de stat de la bănci. La ce dobânzi ne îndatorează Ministerul Finanțelor

Datoria publică internă a Republicii Moldova la sfârșitul lunii martie 2023 a constituit 34,8 miliarde de lei, cu 382,8 milioane lei mai mult față de începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Majorarea datoriei publice interne în perioada ianuarie-martie 2023 sa avut loc urmare a unei creșteri a emisiunii de VMS pe piața primară cu 425,9 milioane lei. În special, la sfârșitul lunii martie 2023, datoria la VMS pe piața primară a ajuns circa 20 miliarde 615,71 milioane lei, cu 425,9 milioane lei mai mult (2,1%) decât la sfârșitul anului 2022 (20 miliarde 189,79 milioane lei). ), și a reprezentat 59,1% din totalul datoriei publice interne.

Datoria pentru jaful bancar, obligațiunile emise de Guvern, au însumat 12 miliarde de lei. Creanța reprezintă 34,6% din totalul datoriei.

Totodată, datoria la VMS convertite la sfârșitul lunii martie 2023 a însumat 2,1 miliarde de le, în scădere, comparativ cu situația de la finele anului 2022, cu 43,16 milioane lei (1,9%) și însumând 6,3% din valoarea totală a datoriei publice interne la sfârșitul lunii martie 2023.

În primul trimestru, rata medie ponderată a dobânzii la VMS vândute la licitații a fost de 13,35% (pe tipuri de VMS: 91 de zile – 13,73%, 182 de zile – 13,29%, 364 de zile – 13,06%, 2 ani – 15,79%, 3 ani – 13,07%), ceea ce este cu 1,8 p.p. mai mult față de aceeași perioadă din 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #datorie #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.