Încă 383 milioane de lei, împrumutate de stat de la bănci. La ce dobânzi ne îndatorează Ministerul Finanțelor

Datoria publică internă a Republicii Moldova la sfârșitul lunii martie 2023 a constituit 34,8 miliarde de lei, cu 382,8 milioane lei mai mult față de începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Majorarea datoriei publice interne în perioada ianuarie-martie 2023 sa avut loc urmare a unei creșteri a emisiunii de VMS pe piața primară cu 425,9 milioane lei. În special, la sfârșitul lunii martie 2023, datoria la VMS pe piața primară a ajuns circa 20 miliarde 615,71 milioane lei, cu 425,9 milioane lei mai mult (2,1%) decât la sfârșitul anului 2022 (20 miliarde 189,79 milioane lei). ), și a reprezentat 59,1% din totalul datoriei publice interne.

Datoria pentru jaful bancar, obligațiunile emise de Guvern, au însumat 12 miliarde de lei. Creanța reprezintă 34,6% din totalul datoriei.

Totodată, datoria la VMS convertite la sfârșitul lunii martie 2023 a însumat 2,1 miliarde de le, în scădere, comparativ cu situația de la finele anului 2022, cu 43,16 milioane lei (1,9%) și însumând 6,3% din valoarea totală a datoriei publice interne la sfârșitul lunii martie 2023.

În primul trimestru, rata medie ponderată a dobânzii la VMS vândute la licitații a fost de 13,35% (pe tipuri de VMS: 91 de zile – 13,73%, 182 de zile – 13,29%, 364 de zile – 13,06%, 2 ani – 15,79%, 3 ani – 13,07%), ceea ce este cu 1,8 p.p. mai mult față de aceeași perioadă din 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #datorie #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.