Încă o țară interzice utilizarea criptomonedelor și criptoactivelor pentru plăți. Pagube „ireparabile”

Banca Centrală a Turciei (CBRT) a interzis folosirea criptomonedelor şi criptoactivelor pentru achiziţii de bunuri şi servicii. Potrivit CBRT, aceste tranzacții reprezintă riscuri semnificative cum ar fi avea pagube ”ireparabile”.

După acest anunţ bitcoin s-a depreciat cu 2,59%, la 61.757 de dolari.

Conform CBRT, criptomonedele şi alte active digitale de acest tip, bazate pe tehnologia registrului distribuit (distributed ledger technology – DLT), nu pot fi folosite, direct sau indirect, ca instrumente de plată, scrie AGERPRES.

“Furnizorii de servicii de plată nu vor putea să dezvolte modele de afaceri într-un mod în care criptoactivele sunt folosite, direct sau indirect, în furnizarea de servicii de plată şi emitere de monedă electronică şi nu vor putea să furnizeze servicii legate de astfel de model de afaceri”, a informat Banca Centrală a Turciei.

În ultima perioadă s-a constat un boom al pieţei criptomonedelor în Turcia, pe fondul deprecierii monedei naţionale şi a inflaţiei ridicate.

Într-un comunicat în care explică motivul interdicţiei folosirii criptomonedelor şi criptoactivelor, Banca Turciei susţine că aceste active “nu sunt supuse unor mecanisme de supervizare şi reglementare. Se consideră că folosirea lor pentru plăţi ar putea cauza pierderi irecuperabile pentru părţile implicate în tranzacţii şi ele includ elemente care ar putea submina încrederea în metodele şi instrumentele actuale de plată”.

Săptămâna trecută, autorităţile de la Ankara au cerut de la platformele de tranzacţionare informaţii referitoare la utilizatori.

Legislaţia va intra în vigoare din 30 aprilie.

Anterior, India a adoptat o lege prin care interzice utilizarea criptomonedelor, iar cei ce le vor utiliza vor fi sancționați. În China, de asemenea, utilizarea criptomonedelor este interzisă.

#interzicere #Turcia #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.