Încă o țară interzice utilizarea criptomonedelor și criptoactivelor pentru plăți. Pagube „ireparabile”

Banca Centrală a Turciei (CBRT) a interzis folosirea criptomonedelor şi criptoactivelor pentru achiziţii de bunuri şi servicii. Potrivit CBRT, aceste tranzacții reprezintă riscuri semnificative cum ar fi avea pagube ”ireparabile”.

După acest anunţ bitcoin s-a depreciat cu 2,59%, la 61.757 de dolari.

Conform CBRT, criptomonedele şi alte active digitale de acest tip, bazate pe tehnologia registrului distribuit (distributed ledger technology – DLT), nu pot fi folosite, direct sau indirect, ca instrumente de plată, scrie AGERPRES.

„Furnizorii de servicii de plată nu vor putea să dezvolte modele de afaceri într-un mod în care criptoactivele sunt folosite, direct sau indirect, în furnizarea de servicii de plată şi emitere de monedă electronică şi nu vor putea să furnizeze servicii legate de astfel de model de afaceri”, a informat Banca Centrală a Turciei.

În ultima perioadă s-a constat un boom al pieţei criptomonedelor în Turcia, pe fondul deprecierii monedei naţionale şi a inflaţiei ridicate.

Într-un comunicat în care explică motivul interdicţiei folosirii criptomonedelor şi criptoactivelor, Banca Turciei susţine că aceste active „nu sunt supuse unor mecanisme de supervizare şi reglementare. Se consideră că folosirea lor pentru plăţi ar putea cauza pierderi irecuperabile pentru părţile implicate în tranzacţii şi ele includ elemente care ar putea submina încrederea în metodele şi instrumentele actuale de plată”.

Săptămâna trecută, autorităţile de la Ankara au cerut de la platformele de tranzacţionare informaţii referitoare la utilizatori.

Legislaţia va intra în vigoare din 30 aprilie.

Anterior, India a adoptat o lege prin care interzice utilizarea criptomonedelor, iar cei ce le vor utiliza vor fi sancționați. În China, de asemenea, utilizarea criptomonedelor este interzisă.

#interzicere #Turcia #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.