Încă o țară interzice utilizarea criptomonedelor și criptoactivelor pentru plăți. Pagube „ireparabile”

Banca Centrală a Turciei (CBRT) a interzis folosirea criptomonedelor şi criptoactivelor pentru achiziţii de bunuri şi servicii. Potrivit CBRT, aceste tranzacții reprezintă riscuri semnificative cum ar fi avea pagube ”ireparabile”.

După acest anunţ bitcoin s-a depreciat cu 2,59%, la 61.757 de dolari.

Conform CBRT, criptomonedele şi alte active digitale de acest tip, bazate pe tehnologia registrului distribuit (distributed ledger technology – DLT), nu pot fi folosite, direct sau indirect, ca instrumente de plată, scrie AGERPRES.

„Furnizorii de servicii de plată nu vor putea să dezvolte modele de afaceri într-un mod în care criptoactivele sunt folosite, direct sau indirect, în furnizarea de servicii de plată şi emitere de monedă electronică şi nu vor putea să furnizeze servicii legate de astfel de model de afaceri”, a informat Banca Centrală a Turciei.

În ultima perioadă s-a constat un boom al pieţei criptomonedelor în Turcia, pe fondul deprecierii monedei naţionale şi a inflaţiei ridicate.

Într-un comunicat în care explică motivul interdicţiei folosirii criptomonedelor şi criptoactivelor, Banca Turciei susţine că aceste active „nu sunt supuse unor mecanisme de supervizare şi reglementare. Se consideră că folosirea lor pentru plăţi ar putea cauza pierderi irecuperabile pentru părţile implicate în tranzacţii şi ele includ elemente care ar putea submina încrederea în metodele şi instrumentele actuale de plată”.

Săptămâna trecută, autorităţile de la Ankara au cerut de la platformele de tranzacţionare informaţii referitoare la utilizatori.

Legislaţia va intra în vigoare din 30 aprilie.

Anterior, India a adoptat o lege prin care interzice utilizarea criptomonedelor, iar cei ce le vor utiliza vor fi sancționați. În China, de asemenea, utilizarea criptomonedelor este interzisă.

#interzicere #Turcia #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile Republicii Moldova au testat scenarii realiste și au exersat modul în care un incident alimentar poate fi gestionat rapid, riguros și coordonat, pentru a preveni escaladarea riscurilor. Exercițiul a vizat proceduri de management al incidentelor, cooperarea între instituții naționale și europene, utilizarea sistemelor de alertă rapidă și comunicarea publică eficientă în situații sensibile, elemente esențiale pentru protejarea consumatorilor și menținerea încrederii publice.

Directorul general al ANSA, Radu Musteață, a subliniat miza națională a exercițiului: „Consolidarea sistemului de management al riscurilor alimentare este o prioritate. Acest atelier ne ajută să fortificăm infrastructura de alertă, să clarificăm rolurile și să lucrăm mai eficient împreună. Scopul final este unul comun — un produs sigur și salubru pe masa consumatorului.”

La rândul său, Ilona Grünewald, reprezentantă a Delegației UE, a evidențiat importanța strategică a cooperării europene: „În pregătirea pentru situații de urgență, colaborarea între instituții devine vitală. Prezența experților europeni confirmă că Moldova nu este singură în acest proces — sprijinul UE este ferm și activ.”

Potrivit organizatorilor, simulările de acest tip sunt indispensabile în construcția unor sisteme moderne de control al alimentelor, unde detectarea timpurie și reacția rapidă protejează sănătatea populației și reduc impactul economic și comercial al unei eventuale crize. Relevanța temei este accentuată și de structura bugetului populației: în mediul urban, aproape 35% din cheltuielile lunare sunt destinate produselor alimentare, iar în mediul rural — aproape 47%, potrivit Biroului Național de Statistică.