Creditul în lei se scumpește și mai mult

Rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională a constituit 9,64 la sută majorându-se cu 0,43 puncte procentuale, la cele în valută – 3,96 la sută cu 0,17 p.p mai puțin, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Comparativ cu perioada similară a anului precedent, rata medie nominală ponderată la creditele acordate în moneda națională a crescut cu 2,41 p.p., la cele în valută s-a micșorat cu 0,19 p.p, iar la cele atașate la cursul valutei s-a micșorat cu 0,36 p.p.

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna martie 2022, s-a micșorat comparativ cu luna precedentă cu 2,9 la sută și a constituit 1 030,8 milioane lei. Rata medie la aceste credite s-a majorat cu 0,54 p.p.

Din perspectiva scopului creditelor acordate, creditele de consum au deținut cea mai mare pondere (65,1 la sută) și au fost acordate cu o rată medie de 11,34 la sută (+0,67 p.p. comparativ cu luna precedentă și +6,06 p.p. comparativ cu martie 2021).

Rata medie la creditele imobiliare s-a majorat cu 0,24 p.p față de luna precedentă și cu 1,72 p.p. față de martie 2021.

De menționat că 97,2 la sută din totalul creditelor imobiliare au fost acordate în moneda națională. Creditele de consum, de asemenea, au fost acordate, preponderent, în moneda națională (99,8 la sută din totalul creditelor de consum).

Creditele în moneda națională cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai solicitate în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 10,17 la sută (persoanelor juridice – cu 9,36 la sută, persoanelor care practică activitate – cu 11,52 la sută, iar persoanelor fizice – cu 11,44 la sută).

Cea mai mare rată medie la creditele acordate în moneda națională a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 2 până la 5 ani, constituind 10,17 la sută.

Creditele în valută cu termene de la 2 până la 5 ani (care au avut cel mai mare volum în luna de raportare) au fost acordate cu o rată medie de 4,15 la sută (persoanelor juridice li s-au acordat credite cu o rată de 4,15 la sută, iar persoanelor fizice cu o rată medie de 6,38 la sută.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#rata #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru achitarea restanțelor la subvențiile agricole, inclusiv varianta transformării acestora în hârtii de valoare garantate de stat, însă o decizie finală nu poate fi luată rapid.

Potrivit ministrului, mecanismul este încă în lucru și presupune proceduri complexe, întrucât transformarea angajamentelor restante în datorie de stat ar implica rectificarea bugetului și majorarea datoriei publice.

„Nu poate fi făcut în grabă. Ar fi proceduri mai complicate și nu pot fi realizate rapid”, a declarat Gavriliță, precizând că subiectul va fi discutat la pachet cu politica fiscală și cu intervențiile bugetare planificate pentru perioada următoare.

Ministrul a menționat că aceste decizii ar putea fi incluse fie într-o eventuală rectificare a bugetului pentru 2026, fie în procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2027. „Ne-am dori să închidem aceste angajamente cât mai degrabă, pentru că lumea contează pe ele”, a subliniat oficialul.

În paralel, Ministerul Finanțelor discută cu alte instituții despre limitarea lansării programelor de subvenționare care generează solicitări mult peste sumele planificate inițial. „Ajungem să colectăm intenții de investiții de mult mai mulți bani decât ne permitem într-un an. Urmează să găsim soluții”, a explicat Gavriliță, adăugând că toate cererile eligibile și conforme vor fi procesate, iar mecanisme mai clare ar putea fi anunțate în primăvară.

Anterior, economistul Iurie Rija a avertizat că mecanismul prin care statul ar sprijini fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern, deși aplicat în alte state, riscă să creeze mai multe probleme decât soluții în Republica Moldova. Potrivit acestuia, ideea presupune ca statul să devină garant în fața băncilor comerciale, evitând astfel injectarea bruscă în economie a circa patru miliarde de lei, cu potențiale efecte negative asupra cursului valutar și inflației.

Totuși, Rija atrage atenția asupra duratei de implementare a unui asemenea mecanism, care ar necesita modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Banca Națională a Moldovei și reguli clare pentru băncile comerciale. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul.

O altă problemă majoră ține de lipsa lichidităților. Potrivit lui Rija, obligațiunile de stat nu pot fi utilizate direct pentru procurarea inputurilor agricole, iar fermierii vor depinde de bănci, care vor aplica discounturi. Astfel, pentru o obligațiune de un milion de lei, un fermier ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca”, concluzionează economistul.