Încetinirea economiei Chinei se vede în stagnarea celei mai mari economii europene, Germania. Perspectivele sunt sumbre

China este esenţială pentru economia Germaniei, iar încetinirea economiei acesteia reprezintă unul dintre factorii care au dus la stagnarea celei mai mari economii europene în trimestrul al doilea al acestui an.

PIB-ul german a stagnat în trimestrul doi, în linie cu o estimare iniţială şi media proiecţiilor dintr-un sondaj Bloomberg.
Cauzele sunt declinul exporturilor, survenit pe fondul creşterii globale fragile, şi în special încetinirea economiei chineze, o contracţie puternică a sectorului manufacturier şi consumatorii afectaţi de scumpirile dramatice şi majorările agresive de dobânzi menite să stăvilească inflaţia.
China este de multă vreme motorul creşterii economiei mondiale, însă în ultimele săptămâni încetinirea economiei acesteia îi alarmează pe liderii internaţionali şi investitori deopotrivă, notează CNN.

Problema este că, după o revenire rapidă a activităţii la începutul anului în urma eliminării restricţiilor Covid, creşterea stagnează. Preţurile de consum sunt în scădere, criza sectorului imobiliar se adânceşte, iar exporturile sunt în declin. Şomajul în rândul tinerilor a devenit atât de ridicat, încât guvernul nu mai publică datele respective.

În acest context, aşteptările exportatorilor germani au continuat să scadă. Managerii germani au devenit mai pesimişti la nivelul tuturor sectoarelor în luna august, relevă ultimul sondaj al institutului ifo, scrie Reuters.
Comenzile noi foarte slabe reprezintă principalul motiv, arată Klaus Wohlrabe, director în cadrul institutului.

„Perspectivele de redresare economică nu sunt promiţătoare în prezent“, potrivit lui Claus Niegsch, analist la DZ Bank.

Dobânzile ridicate, inflaţia persistentă şi lipsa impulsurilor din partea comerţului internaţional vor continua să apese asupra celei de-a doua jumătăţi a anului, subliniază acesta.

„Acest lucru înseamnă că economia germană ar putea aluneca într-o altă recesiune în ultimele două trimestre ale anului înainte ca o redresare să poată începe anul viitor“, susţine Niegsch.

Sondajul ifo este în ton cu datele PMI preliminare de săptămâna trecută, care au arătat că activitatea de business din Germania s-a contractat în cel mai alert ritm din ultimii peste trei ani în august.

„Ambele sondaje s-au situat sub aşteptări şi nu vor reuşi să disperseze sentimentul de pesimism privitor la perspectivele economiei germane“, arată Andrew Krenningham, economist la Capital Economics.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Germania #economie #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.