Industria se luptă cu stagnarea. Doar energia salvează cifrele din aprilie

Producția industrială a Republicii Moldova a înregistrat o creștere modestă de 1,0% în luna aprilie 2025, comparativ cu aprilie 2024, confirmând tendința pozitivă observată în luna martie. Cu toate acestea, în primele patru luni ale anului, indicatorul rămâne în teritoriu negativ, marcând o scădere de 0,7% față de aceeași perioadă a anului trecut (serie brută), arată datele Biroului Național de Statistică.

Creșterea lunară din aprilie a fost puternic influențată de evoluția sectorului energetic, unde producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au crescut spectaculos, cu +88,1% față de aprilie 2024, contribuind cu +5,7% la majorarea totală a producției industriale.

În contrast, industria prelucrătoare a înregistrat o scădere de 5,2%, iar industria extractivă a fost în regres cu 2,3%, aceste sectoare frânând avansul general cu -4,6% și respectiv -0,1%.

Pe seria ajustată sezonier și în funcție de zilele lucrătoare, producția industrială din aprilie a crescut cu 0,4% față de aprilie 2024, determinată tot de creșterea de 2,4 ori în sectorul energetic. Totodată, s-au înregistrat scăderi de -6,8% în industria prelucrătoare și -2,7% în industria extractivă.

Cumulat, în perioada ianuarie–aprilie 2025, producția industrială brută s-a redus cu 0,7%, afectată în principal de scăderea în industria prelucrătoare (-3,5%). Totuși, s-au remarcat creșteri în industria extractivă (+19,9%) și în sectorul energetic (+4,9%).

Pe seria ajustată sezonier, producția industrială a scăzut cu 1,9% în primele patru luni ale anului, din cauza regresului accentuat în industria prelucrătoare (-5,2%), deși industria extractivă a crescut cu 9,5%, iar sectorul energetic a urcat cu 24,8%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#descrestere #industrie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investitorul american Michael Burry, celebru pentru că a pariat pe prăbușirea pieței imobiliare americane în perioada premergătoare crizei din 2007-2008, a mizat 1,1 miliarde de dolari pe spargerea bulei AI.

Michael Burry ce și-a făcut averea anticipând criza din 2007-2008 a mizat acum mare parte a averii sale pe scăderea acțiunilor producătorului de cipuri Nvidia și ale companiei de software Palantir. Acestă mișcăre va spori îngrijorările cu privire la o posibilă bulă în acțiunile AI, în urma unei creșteri a valorilor determinate de speranțele unor câștiguri uriașe viitoare din acest sector, notează mediafax.ro.

Săptămâna trecută, Burry s-a întors la X pentru prima dată din aprilie 2023 pentru a posta avertismente cu privire la o bulă. Joi, el a postat o fotografie cu Christian Bale interpretându-l în The Big Short și a scris: „Uneori, vedem bule. Uneori, putem face ceva în privința asta. Uneori, singura mișcare câștigătoare este să nu jucăm”. Luni, el a publicat un grafic intitulat „Creșterea cheltuielilor de capital în sectorul tehnologic din SUA este similară cu cea din perioada bulei tehnologice din 1999-2000” și un altul care arată cum creșterea cererii de cloud computing la marile companii tehnologice încetinește.

Firma de investiții a lui Burry, Scion Asset Management, a cumpărat poziții short ( vânzare în lipsă) în valoare de 912 milioane de dolari pentru acțiuni ale companiei de software Palantir și 187 milioane de dolari pentru acțiuni ale producătorului de cipuri Nvidia, potrivit analizei actualizării portofoliului fondului realizată de platforma de cercetare în investiții Quiver Quantitative. „Această nouă dezvăluire sugerează că el ( Michael Burry) crede acum că există o bulă AI care urmează să se spargă”, a declart James Kardatzke, cofondator al Quiver Quantitative.

Burry a devenit cunoscut după ce a prezis prăbușirea pieței americane a creditelor ipotecare, care a declanșat criza financiară globală din 2007.

El a făcut un pariu controversat pe termen lung, în valoare de 1 miliard de dolari, împotriva pieței ipotecare din SUA. Pariul a crescut în cele din urmă valoarea fondului său cu 489% atunci când sistemul s-a prăbușit.