Inflaţia revine spectaculos în Marea Britanie

Inflaţia din Marea Britanie a accelerat în mod neaşteptat în luna februarie, ceea ce sporeşte aşteptările ca Banca Angliei să majoreze din nou ratele dobânzilor în cadrul şedinţei de joi, raportează Financial Times.

Potrivit informațiilor, rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,4% în februarie. Aceasta a crescut de la 10,1% în ianuarie şi a fost mai mare decât prognoza de 9,9% făcută de BoE şi de economiştii chestionaţi de Reuters.

Comparativ cu luna precedentă, preţurile au crescut cu 1,1%, aproape dublu faţă de creşterea de 0,6% prognozată de analişti.

În urma creşterii neaşteptate a inflaţiei, investitorii au pariat că BoE va majora dobânzile cu 0,25 puncte procentuale în această săptămână, existând o mică şansă ca majorarea să fie mai mare de jumătate de punct. Înainte de publicarea datelor, pieţele erau împărţite în mod egal între a paria pe o creştere de un sfert de punct şi o stagnare a costurilor de împrumut în urma şedinţei de joi.

Lira sterlină a urcat cu 0,5% faţă de dolar după raportul privind inflaţia, tranzacţionându-se la 1,227 dolari. Lira sterlină a crescut cu 1,9% în această lună. Faţă de euro, moneda britanică a crescut cu 0,5%, tranzacţionându-se la 1,139 euro. A crescut cu 0,8% în acest an faţă de moneda unică.

Economistul-şef al ONS, Grant Fitzner, a declarat că inflaţia „a crescut semnificativ în februarie, în principal din cauza creşterii preţurilor la alcool în baruri şi restaurante”, în urma reducerilor din ianuarie.

Preţurile alimentelor şi băuturilor nealcoolice au accelerat la 18,2%, cel mai ridicat ritm din ultimii 45 de ani. ONS a raportat creşteri pentru unele produse vegetale, deoarece costurile ridicate ale energiei şi vremea rea din unele părţi ale Europei au dus la penurie şi raţionalizare.

Inflaţia de bază, care elimină preţurile volatile la alimente, energie, alcool şi tutun, a crescut, de asemenea, brusc la 6,2% în februarie, faţă de 5,8% în luna precedentă. Acest lucru a depăşit aşteptările economiştilor privind o încetinire la 5,7%.

Kitty Ussher, economist şef la Institute of Directors, a declarat că mediul febril din sectorul bancar a sugerat băncilor centrale să ia o pauză înainte de a majora în continuare ratele.

Inflaţia preţurilor la alimente afectează cele mai sărace gospodării, deoarece reprezintă o proporţie mai mare din cheltuielile acestora.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Banca Angliei #inflație #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au început să aplice un tarif vamal unilateral de 10% pentru toate importurile provenite din numeroase țări, marcând o ruptură majoră față de sistemul global de comerț bazat pe acorduri reciproce, instaurat după al Doilea Război Mondial, notează Reuters.

Noile tarife au intrat în vigoare sâmbătă, la 12:01 (ora coastei de est), î n toate porturile maritime, aeroporturile și depozitele vamale din SUA. Săptămâna viitoare vor intra în vigoare și tarife suplimentare – cuprinse între 11% și 50% – pentru bunurile din 57 de țări, printre care China, Uniunea Europeană și Israel.

„Este cea mai importantă decizie comercială din viața noastră”, a declarat Kelly Ann Shaw, avocat specializat în comerț internațional și fost consilier la Casa Albă. „Este un cutremur în regulile jocului global”, a adăugat ea.

Decizia lui Trump a avut un efect devastator asupra piețelor financiare: indicele S&P 500 a pierdut 5.000 de miliarde de dolari în doar două zile, în timp ce prețurile petrolului și ale materiilor prime au scăzut brusc din cauza temerilor privind o nouă recesiune mondială.

Tariful de 20% se va aplica produselor din UE. Produsele din China vor fi taxate cu 34%, ceea ce ridică nivelul total al tarifelor impuse de Trump asupra importurilor chinezești la 54%. Israelul se va confrunta cu un tarif de 17%. Vietnamul, vizat cu un tarif de 46%, a acceptat să discute un acord cu SUA. Japonia ar putea fi afectată de o taxă de 24%. Taiwanul a trimis oficiali în SUA pentru negocieri.
Canada și Mexicul sunt scutite de noile tarife, dar rămân afectate de altele mai vechi, de 25%.

Un buletin al Vămii SUA prevede o perioadă de grație de 51 de zile pentru mărfurile deja încărcate spre SUA înainte de ora intrării în vigoare, cu condiția să ajungă până la 27 mai.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pe platforma X că „războiul comercial nu este în interesul nimănui” și a cerut unitate în fața crizei. Premierul britanic Keir Starmer a spus că este pregătit să susțină afacerile britanice cu o „politică industrială robustă”, în timp ce urmărește obținerea unui acord comercial cu SUA care să excludă Regatul Unit de la noile tarife.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va merge la Washington duminică pentru discuții directe cu Trump, în timp ce presa din Japonia a relatat că premierul Shigeru Ishiba cere o discuție telefonică urgentă cu liderul american.

Deși ordinul prezidențial prevede excepții pentru aproximativ 1.000 de categorii de produse – inclusiv medicamente, uraniu și semiconductori – administrația Trump analizează extinderea tarifelor inclusiv asupra unora dintre acestea.

Elon Musk, apropiat al lui Trump, a declarat în cadrul unui eveniment politic din Italia că speră într-un viitor cu „tarife zero” între SUA și Europa.