Inflația se potolește în cele mai mari economii ale UE, pe fondul scăderii prețurilor la alimente și energie

Cifrele privind inflația din Germania și Franța au scăzut în martie, în principal din cauza scăderii prețurilor la alimente și energie, ceea ce a condus la mai multe speranțe că inflația va reveni în curând la ținta de 2% a BCE, menționează o analiză Euronews.eu.

Inflația anuală a Germaniei pentru luna martie 2024 a fost publicată vineri dimineață, înregistrând o valoare de 2,2%, potrivit Oficiului Federal de Statistică. Aceasta a fost un pas în jos față de 2,5% din februarie, fiind totodată și cea mai mică cifră din mai 2021.

Acest lucru s-a datorat în principal faptului că inflația alimentelor a înregistrat primul declin din februarie 2015, alunecând la -0,7% în martie, de la 0,9% în luna precedentă. În mod similar, prețurile la energie au scăzut și ele într-un ritm mai rapid, la -2,7%, de la -2,4% în februarie.

Inflația bunurilor s-a redus, de asemenea, la 1,0% în martie, de la 1,8% în luna precedentă. Cu toate acestea, prețurile serviciilor au crescut de la 3,4% în februarie, la 3,7% în martie.

Inflația de bază, care nu ia în considerare prețurile la energie și alimente, a scăzut în martie la cea mai mică cifră din iunie 2022, la 3,3%.

Inflația de la o lună la alta în martie a crescut cu 0,4%, la fel ca în februarie.

Raportul privind inflația din martie din Germania a alimentat și mai mult speranțele investitorilor că inflația din această țară va coborî în curând la ținta de 2% a Băncii Centrale Europene. Acest lucru ar putea contribui în mare măsură la sprijinirea redresării economice și la reducerea costului vieții în cea de-a doua economie ca mărime din Europa.

Inflația pentru produsele manufacturate a scăzut, de asemenea, la 0,1%, de la 0,4% în luna precedentă, iar prețurile la tutun au urmat aceeași tendință, scăzând de la 18,7% în februarie la 10,7% în martie.

De la o lună la alta, inflația franceză a crescut cu 0,2% în martie, de la 0,8% în martie, în principal din cauza scăderii prețurilor la energie.

În luna martie, inflația din Spania a înregistrat o revenire de la minimele de șase luni înregistrate în februarie, ajungând la 3,2%, față de 2,8% în luna precedentă, potrivit Institutului Național de Statistică (INE). Acest lucru s-a datorat în principal creșterii prețurilor la utilități și la locuințe, care au înregistrat o creștere de 1,5%, față de -2,7% în februarie.

Prețurile la transporturi au urcat și ele la 2,9%, de la 2,4% în luna precedentă, în timp ce prețurile la cultură și recreere au avansat cu 3,8% în martie, de la 2,8% în februarie. Cu toate acestea, prețurile au scăzut pentru alimente și băuturi nealcoolice, la 4,3% de la 5,3% în februarie.

De la o lună la alta, inflația din martie a crescut cu 0,8% față de februarie.

Spania s-a confruntat în ultimele luni cu o inflație aparent lipicioasă și ridicată, din cauza marjelor de profit din servicii relativ ridicate, precum și a scăderii productivității, în special în sectorul deschis.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inflatia #economii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.