Inflația se potolește în cele mai mari economii ale UE, pe fondul scăderii prețurilor la alimente și energie

Cifrele privind inflația din Germania și Franța au scăzut în martie, în principal din cauza scăderii prețurilor la alimente și energie, ceea ce a condus la mai multe speranțe că inflația va reveni în curând la ținta de 2% a BCE, menționează o analiză Euronews.eu.

Inflația anuală a Germaniei pentru luna martie 2024 a fost publicată vineri dimineață, înregistrând o valoare de 2,2%, potrivit Oficiului Federal de Statistică. Aceasta a fost un pas în jos față de 2,5% din februarie, fiind totodată și cea mai mică cifră din mai 2021.

Acest lucru s-a datorat în principal faptului că inflația alimentelor a înregistrat primul declin din februarie 2015, alunecând la -0,7% în martie, de la 0,9% în luna precedentă. În mod similar, prețurile la energie au scăzut și ele într-un ritm mai rapid, la -2,7%, de la -2,4% în februarie.

Inflația bunurilor s-a redus, de asemenea, la 1,0% în martie, de la 1,8% în luna precedentă. Cu toate acestea, prețurile serviciilor au crescut de la 3,4% în februarie, la 3,7% în martie.

Inflația de bază, care nu ia în considerare prețurile la energie și alimente, a scăzut în martie la cea mai mică cifră din iunie 2022, la 3,3%.

Inflația de la o lună la alta în martie a crescut cu 0,4%, la fel ca în februarie.

Raportul privind inflația din martie din Germania a alimentat și mai mult speranțele investitorilor că inflația din această țară va coborî în curând la ținta de 2% a Băncii Centrale Europene. Acest lucru ar putea contribui în mare măsură la sprijinirea redresării economice și la reducerea costului vieții în cea de-a doua economie ca mărime din Europa.

Inflația pentru produsele manufacturate a scăzut, de asemenea, la 0,1%, de la 0,4% în luna precedentă, iar prețurile la tutun au urmat aceeași tendință, scăzând de la 18,7% în februarie la 10,7% în martie.

De la o lună la alta, inflația franceză a crescut cu 0,2% în martie, de la 0,8% în martie, în principal din cauza scăderii prețurilor la energie.

În luna martie, inflația din Spania a înregistrat o revenire de la minimele de șase luni înregistrate în februarie, ajungând la 3,2%, față de 2,8% în luna precedentă, potrivit Institutului Național de Statistică (INE). Acest lucru s-a datorat în principal creșterii prețurilor la utilități și la locuințe, care au înregistrat o creștere de 1,5%, față de -2,7% în februarie.

Prețurile la transporturi au urcat și ele la 2,9%, de la 2,4% în luna precedentă, în timp ce prețurile la cultură și recreere au avansat cu 3,8% în martie, de la 2,8% în februarie. Cu toate acestea, prețurile au scăzut pentru alimente și băuturi nealcoolice, la 4,3% de la 5,3% în februarie.

De la o lună la alta, inflația din martie a crescut cu 0,8% față de februarie.

Spania s-a confruntat în ultimele luni cu o inflație aparent lipicioasă și ridicată, din cauza marjelor de profit din servicii relativ ridicate, precum și a scăderii productivității, în special în sectorul deschis.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inflatia #economii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După sancțiunile impuse săptămâna trecută de SUA gigantului rus Lukoil, viitorul rafinăriei Petrotel din Ploiești și al rețelei de peste 300 de benzinării din România devine tot mai incert (asigură 50% din necesarul de motorină a Republicii Moldova n.a). Termenul-limită impus de Washington pentru încheierea tranzacțiilor este 21 noiembrie, iar o vânzare rapidă se anunță o misiune complicată pentru companie – și o potențială bătaie de cap pentru Guvernul României.

Deși Lukoil România și Petrotel Lukoil sunt controlate de firma elvețiană Litasco, nu direct de grupul rus, sancțiunile americane se extind asupra tuturor entităților deținute în proporție de peste 50%. În plus, băncile care vor continua să colaboreze cu aceste firme riscă la rândul lor sancțiuni.

Rafinăria Petrotel, a treia ca mărime din România, cu o capacitate de 2,5 milioane de tone pe an, nu mai folosește țiței rusesc din 2022, ci preponderent kazah și azer, conform surselor oficiale. Totuși, sancțiunile americane blochează orice tranzacție cu entități afiliate Lukoil, inclusiv pentru finanțarea operațiunilor locale.

„Lukoil va avea obligația să își vândă rafinăria Petrotel înainte de termenul-limită de luna viitoare. Am fi bucuroși să nu mai avem Lukoil în România”, a declarat secretarul de stat Cristian Bușoi, citat de Politico.

Președintele Nicușor Dan a confirmat că Bucureștiul va acționa „solidar cu Uniunea Europeană” și va susține un eventual pachet european de sancțiuni împotriva Lukoil.

Problema este că rafinăria Petrotel asigură aproape un sfert din capacitatea de rafinare a României și este în prezent în revizie. O oprire prelungită ar crea un gol semnificativ pe piața internă de carburanți.

În plus, afacerea nu este una profitabilă. Petrotel a raportat în 2023 un profit modest, de 63 milioane lei, după pierderi masive de aproape jumătate de miliard în 2022. Lukoil România, care operează stațiile de alimentare, a înregistrat în 2023 o pierdere de 145 milioane lei, primul rezultat negativ din ultimii șase ani.

Posibili cumpărători există, dar toți ridică semne de întrebare: Socar (Azerbaidjan), MOL (Ungaria) sau KazMunayGas (Kazahstan). O eventuală preluare de către SOCAR ar face ca azerii să devină al doilea jucător pe piața carburanților din România, cu peste 400 de stații.

Guvernul României ia în calcul și o variantă de intervenție temporară, după modelul Germaniei, care a preluat controlul rafinăriei Schwedt, fost activ al Rosneft. Totuși, costurile uriașe și constrângerile bugetare fac puțin probabilă o naționalizare a Petrotelului.

„România vrea ca rafinăria și stațiile Lukoil să continue să funcționeze – dar fără Lukoil”, conchid sursele citate de Economica.net.