Inflația se potolește în cele mai mari economii ale UE, pe fondul scăderii prețurilor la alimente și energie

Cifrele privind inflația din Germania și Franța au scăzut în martie, în principal din cauza scăderii prețurilor la alimente și energie, ceea ce a condus la mai multe speranțe că inflația va reveni în curând la ținta de 2% a BCE, menționează o analiză Euronews.eu.

Inflația anuală a Germaniei pentru luna martie 2024 a fost publicată vineri dimineață, înregistrând o valoare de 2,2%, potrivit Oficiului Federal de Statistică. Aceasta a fost un pas în jos față de 2,5% din februarie, fiind totodată și cea mai mică cifră din mai 2021.

Acest lucru s-a datorat în principal faptului că inflația alimentelor a înregistrat primul declin din februarie 2015, alunecând la -0,7% în martie, de la 0,9% în luna precedentă. În mod similar, prețurile la energie au scăzut și ele într-un ritm mai rapid, la -2,7%, de la -2,4% în februarie.

Inflația bunurilor s-a redus, de asemenea, la 1,0% în martie, de la 1,8% în luna precedentă. Cu toate acestea, prețurile serviciilor au crescut de la 3,4% în februarie, la 3,7% în martie.

Inflația de bază, care nu ia în considerare prețurile la energie și alimente, a scăzut în martie la cea mai mică cifră din iunie 2022, la 3,3%.

Inflația de la o lună la alta în martie a crescut cu 0,4%, la fel ca în februarie.

Raportul privind inflația din martie din Germania a alimentat și mai mult speranțele investitorilor că inflația din această țară va coborî în curând la ținta de 2% a Băncii Centrale Europene. Acest lucru ar putea contribui în mare măsură la sprijinirea redresării economice și la reducerea costului vieții în cea de-a doua economie ca mărime din Europa.

Inflația pentru produsele manufacturate a scăzut, de asemenea, la 0,1%, de la 0,4% în luna precedentă, iar prețurile la tutun au urmat aceeași tendință, scăzând de la 18,7% în februarie la 10,7% în martie.

De la o lună la alta, inflația franceză a crescut cu 0,2% în martie, de la 0,8% în martie, în principal din cauza scăderii prețurilor la energie.

În luna martie, inflația din Spania a înregistrat o revenire de la minimele de șase luni înregistrate în februarie, ajungând la 3,2%, față de 2,8% în luna precedentă, potrivit Institutului Național de Statistică (INE). Acest lucru s-a datorat în principal creșterii prețurilor la utilități și la locuințe, care au înregistrat o creștere de 1,5%, față de -2,7% în februarie.

Prețurile la transporturi au urcat și ele la 2,9%, de la 2,4% în luna precedentă, în timp ce prețurile la cultură și recreere au avansat cu 3,8% în martie, de la 2,8% în februarie. Cu toate acestea, prețurile au scăzut pentru alimente și băuturi nealcoolice, la 4,3% de la 5,3% în februarie.

De la o lună la alta, inflația din martie a crescut cu 0,8% față de februarie.

Spania s-a confruntat în ultimele luni cu o inflație aparent lipicioasă și ridicată, din cauza marjelor de profit din servicii relativ ridicate, precum și a scăderii productivității, în special în sectorul deschis.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inflatia #economii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a decis să includă Rusia în lista neagră a jurisdicțiilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, transmite Politico, citat de RBK, care a consultat un document anexă la registrul oficial al UE. Deși pe site-ul Comisiei lista nu a fost încă actualizată, ultima versiune datează din august și nu conține Rusia, decizia politică a fost deja luată, potrivit publicației.

Este pentru prima dată când UE acționează independent de FATF (Financial Action Task Force), organismul internațional care elaborează standardele globale în domeniul combaterii spălării banilor. În mod obișnuit, listele UE reflectă fidel listele FATF.

În 2023, FATF a suspendat calitatea Rusiei de membru, însă a refuzat să o includă în lista gri sau lista neagră, în ciuda solicitărilor Ucrainei. China, India, Arabia Saudită și Africa de Sud s-au opus atunci sancționării suplimentare a Moscovei. Acum însă Comisia Europeană merge pe cont propriu și introduce Rusia direct pe lista neagră.

Includerea pe lista neagră obligă instituțiile financiare din UE să aplice controale mult mai stricte asupra tuturor tranzacțiilor care au legătură cu Rusia. Băncile care nu au introdus măsuri suplimentare de verificare vor fi obligate să o facă acum, crescând costurile și dificultatea oricărei operațiuni financiare cu entități ruse.

Decizia reprezintă o nouă formă de presiune financiară asupra Moscovei, asemănătoare cu sancțiunile economice tradiționale, deoarece clasificarea ridică nivelul de risc perceput al tuturor tranzacțiilor rusești.

În iunie 2024, Financial Times relata că UE analiza varianta de a plasa Rusia pe lista gri a jurisdicțiilor cu regim slab de prevenire a spălării banilor. Atunci, oficialii Comisiei Europene confirmau că analizează opțiunea, iar majoritatea eurodeputaților se pronunțaseră în favoarea ei.

Pe lista neagră FATF se află în prezent Coreea de Nord, Iran și Myanmar. Lista gri include 21 de țări, printre care Bulgaria, Yemen, Mali, Siria, Filipine și Monaco.

Rusia a susținut în mod repetat că respectă standardele internaționale. În octombrie 2024, Rosfinmonitoring afirma că țara își îndeplinește „cu bună credință” angajamentele în domeniul combaterii spălării banilor.

Totuși, evaluările FATF indicau în acel an un nivel de „conformitate parțială” la una dintre recomandări, problemă atribuită de autoritățile ruse „reglementării insuficiente a pieței criptomonedelor”. Între timp, Moscova a adoptat două legi federale privind circulația activelor digitale.

Decizia Comisiei Europene marchează o escaladare simbolică și practică în izolarea financiară a Rusiei, într-un moment în care UE caută mijloace suplimentare de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.