Inflația se potolește în cele mai mari economii ale UE, pe fondul scăderii prețurilor la alimente și energie

Cifrele privind inflația din Germania și Franța au scăzut în martie, în principal din cauza scăderii prețurilor la alimente și energie, ceea ce a condus la mai multe speranțe că inflația va reveni în curând la ținta de 2% a BCE, menționează o analiză Euronews.eu.

Inflația anuală a Germaniei pentru luna martie 2024 a fost publicată vineri dimineață, înregistrând o valoare de 2,2%, potrivit Oficiului Federal de Statistică. Aceasta a fost un pas în jos față de 2,5% din februarie, fiind totodată și cea mai mică cifră din mai 2021.

Acest lucru s-a datorat în principal faptului că inflația alimentelor a înregistrat primul declin din februarie 2015, alunecând la -0,7% în martie, de la 0,9% în luna precedentă. În mod similar, prețurile la energie au scăzut și ele într-un ritm mai rapid, la -2,7%, de la -2,4% în februarie.

Inflația bunurilor s-a redus, de asemenea, la 1,0% în martie, de la 1,8% în luna precedentă. Cu toate acestea, prețurile serviciilor au crescut de la 3,4% în februarie, la 3,7% în martie.

Inflația de bază, care nu ia în considerare prețurile la energie și alimente, a scăzut în martie la cea mai mică cifră din iunie 2022, la 3,3%.

Inflația de la o lună la alta în martie a crescut cu 0,4%, la fel ca în februarie.

Raportul privind inflația din martie din Germania a alimentat și mai mult speranțele investitorilor că inflația din această țară va coborî în curând la ținta de 2% a Băncii Centrale Europene. Acest lucru ar putea contribui în mare măsură la sprijinirea redresării economice și la reducerea costului vieții în cea de-a doua economie ca mărime din Europa.

Inflația pentru produsele manufacturate a scăzut, de asemenea, la 0,1%, de la 0,4% în luna precedentă, iar prețurile la tutun au urmat aceeași tendință, scăzând de la 18,7% în februarie la 10,7% în martie.

De la o lună la alta, inflația franceză a crescut cu 0,2% în martie, de la 0,8% în martie, în principal din cauza scăderii prețurilor la energie.

În luna martie, inflația din Spania a înregistrat o revenire de la minimele de șase luni înregistrate în februarie, ajungând la 3,2%, față de 2,8% în luna precedentă, potrivit Institutului Național de Statistică (INE). Acest lucru s-a datorat în principal creșterii prețurilor la utilități și la locuințe, care au înregistrat o creștere de 1,5%, față de -2,7% în februarie.

Prețurile la transporturi au urcat și ele la 2,9%, de la 2,4% în luna precedentă, în timp ce prețurile la cultură și recreere au avansat cu 3,8% în martie, de la 2,8% în februarie. Cu toate acestea, prețurile au scăzut pentru alimente și băuturi nealcoolice, la 4,3% de la 5,3% în februarie.

De la o lună la alta, inflația din martie a crescut cu 0,8% față de februarie.

Spania s-a confruntat în ultimele luni cu o inflație aparent lipicioasă și ridicată, din cauza marjelor de profit din servicii relativ ridicate, precum și a scăderii productivității, în special în sectorul deschis.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inflatia #economii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor pregătește un proces de armonizare și aliniere a cotelor de impozitare, care va fi reflectat în politica fiscală pentru anul 2027. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, care susține că actualul sistem fiscal este fragmentat și favorizează evaziunea și subplata obligațiilor către stat.

Potrivit ministrului, chiar și în prezent, prin avizul Guvernului la o inițiativă legislativă a deputaților, numărul regimurilor fiscale este redus de la 12 la 11, urmând ca, în următorii ani, acesta să scadă treptat la 7–8 regimuri, iar pe termen mediu chiar la două sau maximum trei regimuri fiscale.

„Această fragmentare afectează uniformitatea sistemului. Avem diferențieri și «ciopârțeli» care duc direct la posibilități de evaziune și subplată a obligațiilor fiscale. Trebuie să ajungem la baze de impozitare mai uniforme, astfel încât statul să poată funcționa corect”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a subliniat că reforma va presupune un exercițiu complex și cuprinzător, care va genera dezbateri inclusiv sensibile cu mediul de afaceri, însă autoritățile urmăresc să construiască un sistem coerent și sustenabil pe termen lung. „Cu siguranță vom avea o discuție interesantă, inclusivă, poate cu unele nemulțumiri, dar obiectivul este să facem lucrurile corect”, a precizat oficialul.

Datele prezentate anterior de economiști indică dimensiunea problemei. Într-un interviu pentru publicația ZIUA, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că în Republica Moldova există peste 100 de facilități fiscale, iar impactul acestora asupra bugetului se ridică la circa 25 de miliarde de lei.