Inflația se potolește în cele mai mari economii ale UE, pe fondul scăderii prețurilor la alimente și energie

Cifrele privind inflația din Germania și Franța au scăzut în martie, în principal din cauza scăderii prețurilor la alimente și energie, ceea ce a condus la mai multe speranțe că inflația va reveni în curând la ținta de 2% a BCE, menționează o analiză Euronews.eu.

Inflația anuală a Germaniei pentru luna martie 2024 a fost publicată vineri dimineață, înregistrând o valoare de 2,2%, potrivit Oficiului Federal de Statistică. Aceasta a fost un pas în jos față de 2,5% din februarie, fiind totodată și cea mai mică cifră din mai 2021.

Acest lucru s-a datorat în principal faptului că inflația alimentelor a înregistrat primul declin din februarie 2015, alunecând la -0,7% în martie, de la 0,9% în luna precedentă. În mod similar, prețurile la energie au scăzut și ele într-un ritm mai rapid, la -2,7%, de la -2,4% în februarie.

Inflația bunurilor s-a redus, de asemenea, la 1,0% în martie, de la 1,8% în luna precedentă. Cu toate acestea, prețurile serviciilor au crescut de la 3,4% în februarie, la 3,7% în martie.

Inflația de bază, care nu ia în considerare prețurile la energie și alimente, a scăzut în martie la cea mai mică cifră din iunie 2022, la 3,3%.

Inflația de la o lună la alta în martie a crescut cu 0,4%, la fel ca în februarie.

Raportul privind inflația din martie din Germania a alimentat și mai mult speranțele investitorilor că inflația din această țară va coborî în curând la ținta de 2% a Băncii Centrale Europene. Acest lucru ar putea contribui în mare măsură la sprijinirea redresării economice și la reducerea costului vieții în cea de-a doua economie ca mărime din Europa.

Inflația pentru produsele manufacturate a scăzut, de asemenea, la 0,1%, de la 0,4% în luna precedentă, iar prețurile la tutun au urmat aceeași tendință, scăzând de la 18,7% în februarie la 10,7% în martie.

De la o lună la alta, inflația franceză a crescut cu 0,2% în martie, de la 0,8% în martie, în principal din cauza scăderii prețurilor la energie.

În luna martie, inflația din Spania a înregistrat o revenire de la minimele de șase luni înregistrate în februarie, ajungând la 3,2%, față de 2,8% în luna precedentă, potrivit Institutului Național de Statistică (INE). Acest lucru s-a datorat în principal creșterii prețurilor la utilități și la locuințe, care au înregistrat o creștere de 1,5%, față de -2,7% în februarie.

Prețurile la transporturi au urcat și ele la 2,9%, de la 2,4% în luna precedentă, în timp ce prețurile la cultură și recreere au avansat cu 3,8% în martie, de la 2,8% în februarie. Cu toate acestea, prețurile au scăzut pentru alimente și băuturi nealcoolice, la 4,3% de la 5,3% în februarie.

De la o lună la alta, inflația din martie a crescut cu 0,8% față de februarie.

Spania s-a confruntat în ultimele luni cu o inflație aparent lipicioasă și ridicată, din cauza marjelor de profit din servicii relativ ridicate, precum și a scăderii productivității, în special în sectorul deschis.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inflatia #economii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.