Inflația se potolește în cele mai mari economii ale UE, pe fondul scăderii prețurilor la alimente și energie

Cifrele privind inflația din Germania și Franța au scăzut în martie, în principal din cauza scăderii prețurilor la alimente și energie, ceea ce a condus la mai multe speranțe că inflația va reveni în curând la ținta de 2% a BCE, menționează o analiză Euronews.eu.

Inflația anuală a Germaniei pentru luna martie 2024 a fost publicată vineri dimineață, înregistrând o valoare de 2,2%, potrivit Oficiului Federal de Statistică. Aceasta a fost un pas în jos față de 2,5% din februarie, fiind totodată și cea mai mică cifră din mai 2021.

Acest lucru s-a datorat în principal faptului că inflația alimentelor a înregistrat primul declin din februarie 2015, alunecând la -0,7% în martie, de la 0,9% în luna precedentă. În mod similar, prețurile la energie au scăzut și ele într-un ritm mai rapid, la -2,7%, de la -2,4% în februarie.

Inflația bunurilor s-a redus, de asemenea, la 1,0% în martie, de la 1,8% în luna precedentă. Cu toate acestea, prețurile serviciilor au crescut de la 3,4% în februarie, la 3,7% în martie.

Inflația de bază, care nu ia în considerare prețurile la energie și alimente, a scăzut în martie la cea mai mică cifră din iunie 2022, la 3,3%.

Inflația de la o lună la alta în martie a crescut cu 0,4%, la fel ca în februarie.

Raportul privind inflația din martie din Germania a alimentat și mai mult speranțele investitorilor că inflația din această țară va coborî în curând la ținta de 2% a Băncii Centrale Europene. Acest lucru ar putea contribui în mare măsură la sprijinirea redresării economice și la reducerea costului vieții în cea de-a doua economie ca mărime din Europa.

Inflația pentru produsele manufacturate a scăzut, de asemenea, la 0,1%, de la 0,4% în luna precedentă, iar prețurile la tutun au urmat aceeași tendință, scăzând de la 18,7% în februarie la 10,7% în martie.

De la o lună la alta, inflația franceză a crescut cu 0,2% în martie, de la 0,8% în martie, în principal din cauza scăderii prețurilor la energie.

În luna martie, inflația din Spania a înregistrat o revenire de la minimele de șase luni înregistrate în februarie, ajungând la 3,2%, față de 2,8% în luna precedentă, potrivit Institutului Național de Statistică (INE). Acest lucru s-a datorat în principal creșterii prețurilor la utilități și la locuințe, care au înregistrat o creștere de 1,5%, față de -2,7% în februarie.

Prețurile la transporturi au urcat și ele la 2,9%, de la 2,4% în luna precedentă, în timp ce prețurile la cultură și recreere au avansat cu 3,8% în martie, de la 2,8% în februarie. Cu toate acestea, prețurile au scăzut pentru alimente și băuturi nealcoolice, la 4,3% de la 5,3% în februarie.

De la o lună la alta, inflația din martie a crescut cu 0,8% față de februarie.

Spania s-a confruntat în ultimele luni cu o inflație aparent lipicioasă și ridicată, din cauza marjelor de profit din servicii relativ ridicate, precum și a scăderii productivității, în special în sectorul deschis.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inflatia #economii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.