INFOGRAFIC// UE - cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova. Pe ce loc se află Rusia

Uniunea Europeană (UE) este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova. Astfel, majoritatea mărfurilor produse în Republica Moldova ajung pe piețele statelor membre ale UE.

De-a lungul anilor, companiile moldovenești au reușit să-și diversifice piețele de desfacere. Potrivit informațiilor, în 2021, Uniunii Europene i-au revenit 61% din exporturile Moldovei.

Uniunea Europeană este urmată de Turcia, căreia îi revin 10% din exporturile moldovenești. Pe locul trei se regăsește Rusia cu 9%, fiind urmată de Elveția cu 4%.

În infograficul prezentat mai jos puteți urmări evoluția piețelor de desfacere a Republicii Moldova din 1997 până în 2021. Chiar dacăpână în 2002, Rusia reprezenta cea mai mare piață de desfacere, începând cu 2003, topul statelor în care ajung produsele din Moldova s-a schinbat, UE fiind pe primul loc. De-a lungul anilor, exporturile moldovenești în Rusia au scăzut considerabil, în 2021, revenindu-i doar 10% din totalul exporturilor.

Sursa video: European Union in the Republic of Moldova

#export #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.