INFOGRAFIC// UE - cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova. Pe ce loc se află Rusia

Uniunea Europeană (UE) este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova. Astfel, majoritatea mărfurilor produse în Republica Moldova ajung pe piețele statelor membre ale UE.

De-a lungul anilor, companiile moldovenești au reușit să-și diversifice piețele de desfacere. Potrivit informațiilor, în 2021, Uniunii Europene i-au revenit 61% din exporturile Moldovei.

Uniunea Europeană este urmată de Turcia, căreia îi revin 10% din exporturile moldovenești. Pe locul trei se regăsește Rusia cu 9%, fiind urmată de Elveția cu 4%.

În infograficul prezentat mai jos puteți urmări evoluția piețelor de desfacere a Republicii Moldova din 1997 până în 2021. Chiar dacăpână în 2002, Rusia reprezenta cea mai mare piață de desfacere, începând cu 2003, topul statelor în care ajung produsele din Moldova s-a schinbat, UE fiind pe primul loc. De-a lungul anilor, exporturile moldovenești în Rusia au scăzut considerabil, în 2021, revenindu-i doar 10% din totalul exporturilor.

[bzplayer mp4=”https://bani.md/wp-content/uploads/2022/03/122022759_652669682691460_773734624860614279_n.mp4″ muted=”false” thumbnails=”true”]

Sursa video: European Union in the Republic of Moldova

#export #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al Rusiei, bazat pe exportul de petrol în schimbul tehnologiilor și bunurilor de consum, se apropie de final. Potrivit șefului Rosnedra, Oleg Kazanov, rezervele rentabile de petrol din țară ar mai ajunge pentru aproximativ 25 de ani de extracție la nivelul actual.

Din totalul potențialului de resurse estimat de Ministerul Mediului la 81,6 miliarde tone, doar 13,2 miliarde tone (circa 16%) pot fi considerate rentabile. În plus, aproape toate zăcămintele identificate – 96% din fondul de resurse – sunt deja exploatate. „Oricât am stimula extracția la câmpurile existente, mai devreme sau mai târziu ele se vor termina”, a declarat Kazanov, citat de Izvestia.

Încercările de a descoperi noi rezerve majore s-au soldat cu rezultate minime. În 2024 au fost identificate 39 de zăcăminte, cu rezerve totale de doar 21 milioane tone, cantitate pe care Rusia o extrage în aproximativ două săptămâni la ritmul actual de producție (520 milioane tone pe an). „E ridicol”, comentează expertul în energie Mihail Krutiihin, subliniind că multe dintre aceste resurse nici nu pot fi considerate rezerve dovedite.

În realitate, creșterea raportată a rezervelor în 2024 (592 milioane tone) provine în mare parte din reexplorarea și forarea de sonde suplimentare în câmpuri vechi, deschise încă din perioada sovietică. Spațiul pentru noi descoperiri este extrem de limitat, întrucât principalele regiuni bogate în petrol sunt deja exploatate de decenii, remarcă profesorul Valeri Andrianov de la Universitatea Financiară din Moscova.

Guvernul rus recunoaște problema. În Strategia energetică până în 2050, adoptată în aprilie, se prevede că, fără investiții și tehnologii noi, extracția va începe să scadă accentuat: de la 520 milioane tone în prezent la 477 milioane tone în 2036 și 287 milioane tone în 2050. Exporturile ar urma să se reducă de trei ori, de la 234 la 79 milioane tone anual.

În scenariul pesimist, marcat de sancțiuni mai dure și de tranziția rapidă a lumii la energie verde, extracția s-ar putea prăbuși la 171 milioane tone pe an, iar exporturile s-ar reduce la zero.

„Dacă scad rezervele rentabile, Kremlinul va fi pus în fața unei dileme: ori acceptă diminuarea veniturilor bugetare din petrol, ori va trebui să subvenționeze industria prin reduceri de taxe, ceea ce, de fapt, tot o lovitură pentru buget ar fi”, avertizează Krutiihin.