Informațiile cu invazia rusească aduc pierderi lunare de 5 miliarde USD Ucrainei

Pierderile financiare ale Ucrainei se ridică la 5 miliarde USD lunar urmare a difuzării informațiilor cu privire la invazia rusească, potrivit interviului lui Rostislav Șurma, adjunctul biroului prezidențial de la Kiev.

Observăm că pierderile irecuperabile se ridică la 2-3 miliarde de dolari pe lună într-o situație atât de stresantă cum este acum. Acestea sunt investiții oprite, și inflație suplimentară, pierderi în sectorul turismului și reducerea transporturilor aeriene. Există și o presiune speculativă asupra piețelor financiare, care blochează împrumuturile și exercită presiune asupra cursului de schimb. Aceasta este o sumă separată. Presiunea speculativă asupra pieței valutare este de aproximativ 1,5-2 miliarde de dolari”, a spus Șurma în interviul pentru RBK Ucraina.

Potrivit lui, 2-3 miliarde este pierderea pentru economie. Aceasta este, de fapt, pierderea pe care o suportăm în fiecare lună. Iar 4-5 miliarde este o pernă, astfel încât totul să fie bine cu atragerea de resurse pentru dezvoltare. Vedeți obiectiv ce fel de investitor va decide să construiască ceva într-o astfel de situație? Este clar că toată lumea pune proiectele pe pauză. Nu anulează, ci amână deciziile. Și piețele externe de credit sunt închise temporar.

Dacă nivelul de stres va rămâne neschimbat, atunci aceasta este pierderea lunară din ianuarie. Dacă situația se stabilizează informațional, cel puțin într-o asemenea stare ca acum, atunci pragul neîncrederii va dispărea și în două luni nu vor mai exista astfel de pierderi”, a punctat Șurma.

#pierderi #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.