Informațiile cu invazia rusească aduc pierderi lunare de 5 miliarde USD Ucrainei

Pierderile financiare ale Ucrainei se ridică la 5 miliarde USD lunar urmare a difuzării informațiilor cu privire la invazia rusească, potrivit interviului lui Rostislav Șurma, adjunctul biroului prezidențial de la Kiev.

Observăm că pierderile irecuperabile se ridică la 2-3 miliarde de dolari pe lună într-o situație atât de stresantă cum este acum. Acestea sunt investiții oprite, și inflație suplimentară, pierderi în sectorul turismului și reducerea transporturilor aeriene. Există și o presiune speculativă asupra piețelor financiare, care blochează împrumuturile și exercită presiune asupra cursului de schimb. Aceasta este o sumă separată. Presiunea speculativă asupra pieței valutare este de aproximativ 1,5-2 miliarde de dolari”, a spus Șurma în interviul pentru RBK Ucraina.

Potrivit lui, 2-3 miliarde este pierderea pentru economie. Aceasta este, de fapt, pierderea pe care o suportăm în fiecare lună. Iar 4-5 miliarde este o pernă, astfel încât totul să fie bine cu atragerea de resurse pentru dezvoltare. Vedeți obiectiv ce fel de investitor va decide să construiască ceva într-o astfel de situație? Este clar că toată lumea pune proiectele pe pauză. Nu anulează, ci amână deciziile. Și piețele externe de credit sunt închise temporar.

Dacă nivelul de stres va rămâne neschimbat, atunci aceasta este pierderea lunară din ianuarie. Dacă situația se stabilizează informațional, cel puțin într-o asemenea stare ca acum, atunci pragul neîncrederii va dispărea și în două luni nu vor mai exista astfel de pierderi”, a punctat Șurma.

#pierderi #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.