Intel va intra pe piața plăcilor video în 2022. Compania va intra, astfel, în concurență directă cu AMD ȘI NVIDIA

Începând cu 2022, compania americană Intel va intra plăcilor video cu brandul Arc, care va include servicii de software și hardware.

Potrivit unui comunicat de presă Intel, prima soluție grafică din seria Arc poartă numele de cod Alchimist, cunoscută anterior ca DG2 și va fi lansată în primul trimestru al lui 2022. Gigantul a dezvăluit și numele de cod ale generațiilor viitoare sub marca Arc: Battlemage, Celestial și Druid.

Soluția grafică va fi disponibilă pe desktop, cât și pe telefonul mobil și va include plăci dedicate și integrate.

„Astăzi marcăm un moment cheie în călătoria grafică pe care am început-o acum câțiva ani. Lansarea mărcii Intel Arc și dezvăluirea generațiilor viitoare de hardware înseamnă angajamentul profund și continuu al Intel față de jucătorii și creatorii de pretutindeni. Avem echipe care muncesc incredibil pentru a ne asigura că oferim experiențe de primă clasă și fără probleme atunci când produsele vor fi disponibile, adică la începutul anului viitor”, spune Roger Chandler, vicepreședinte Intel și manager general al produselor și soluțiilor grafice pentru clienți.

Placile video Intel vor avea la bază o microarhitectură denumită Xe-HPG, care combină mai multe microarhitecturi actuale și care are avantaje precum eficiență, scalabilitate și facilități grafice avansate.

Compania susține că plăcile video Arc vor îmbunătăți calitatea imaginii, folosindu-se de inteligența artificială. Astfel, Intel va intra în concurență directă cu producători americani de procesoare AMD și NVIDIA.

#intel #placi video #piata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.