Întrebarea care ţine lumea în şah: Este liderul Argentinei un nebun care va aduce dezastrul sau un pragmatic

18 Dec. 2023, 15:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Dec. 2023, 15:15 // Actual //  bani.md

Lilia Lemoine, fostă specialistă în IT şi pasionată de cosplay,  construia nu de mult machete ale băncii centrale argentiniene pentru ca Javier Milei să le distrugă într-un act artistic, în faţa a zeci de oameni pregătiţi să asculte discursurile şi ideile radicale ale celui ce avea să devină preşedintele Argentinei, scrie Financial Times.

„Obişnuiam să glumesc spunând că făceam magie voodoo asupra băncii centrale pentru a o închide. De aceea am făcut-o cât mai realistă posibil”, a declarat Lemoine.

Acum, zilele lor de a distruge machete ale băncii centrale în mijlocul discuţiilor s-a termiant. Lemoine se află în congresul argentinian în calitate de deputat nou ales pentru partidul lui Milei, iar Milei însuşi a devenit preşedinte în urmă cu o săptămână, într-o perioadă de criză economică profundă.

Novicele politic în vârstă de 53 de ani – ale cărui personaje anterioare au inclus un iubitor fanatic de câini, ultra-libertarian, intelectual nonconformist şi jucător de fotbal – a suferit o schimbare dramatică de imagine de la campanie, îmbrăcându-se sobru şi vorbind în termeni serioşi, de om de stat, conform poziţiei recent câştigate.

În urma victoriei sale electorale improbabile asupra mişcării peroniste care a condus mult timp Argentina, guvernul lui Milei a dezvăluit marţi un plan economic generalist de reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe pentru a echilibra bugetul.

O promisiune anterioară de a adopta dolarul american ca monedă naţională a fost abandonată şi nu s-a făcut nicio menţiune despre ideile cele mai radicale susţinute de Milei în timpul campaniei, cum ar fi legalizarea vânzării de organe umane sau tăierea legăturilor cu Brazilia şi China, cei mai mari parteneri comerciali ai Argentinei.

Luis Caputo, actualul ministru al economiei numit de Milei şi fost trader pe Wall Street, a anunţat săptămâna aceasta că devalorizează peso-ul cu 54%. În loc să dea foc la banca centrală, Caputo a numit un fost coleg de la banca de investiţii.

Administraţia Biden, care s-a agitat din cauza apropierii guvernului peronist anterior de chinezi, şi-a exprimat disponibilitatea de a lucra cu Milei. Oficialii au ales să ignore admiraţia acestuia pentru fostul preşedinte Donald Trump şi i-au oferit ajutor în încercarea de a obţine un nou pachet de sprijin financiar din partea Fondului Monetar Internaţional.

Argentina datorează deja 43 de miliarde de dolari FMI, iar noul guvern a moştenit visteria goală, o inflaţie de peste 150 de procente pe an şi o recesiune iminentă.

În timpul recentei vizite a lui Milei în SUA, democraţii au organizat chiar şi o întâlnire cu fostul preşedinte american Bill Clinton, care a ascultat planurile argentinianului şi a rămas impresionat.

Cu toate acestea, Milei nu a renunţat complet la personalitatea sa neconvenţională. La inaugurarea sa, pe lista eclectică de invitaţi de onoare s-au aflat regele Felipe al VI-lea al Spaniei, Viktor Orbán al Ungariei, preşedintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy şi fostul lider brazilian Jair Bolsonaro.

Sora sa, Karina, care a fost mult timp cea mai apropiată consilieră a lui Milei, a fost alături de el în timp ce au fost conduşi la palatul prezidenţial într-o maşină decapotabilă. Într-una dintre primele sale decizii executive, el a anulat un decret care interzicea numirile bazate pe nepotism şi a instalat-o ca şef de cabinet.

De-a lungul drumului, cei doi au oprit coloana de maşini pentru a saluta un golden retriever. Dragostea lui Milei pentru câini este unul dintre multele interese pe care le-a dus la extrem: a pus să i se facă propriul baston prezidenţial pentru inaugurare, cu capetele celor cinci iubiţi mastiff englezi ai săi – animalul său de companie original Conan, plus patru câini clonaţi de la el şi numiţi după economişti libertarieni – în relief pe el.

Înainte de preluarea mandatului, Milei, care a fost educat în religia catolică, a călătorit la New York pentru a se ruga la mormântul lui Menachem Mendel Schneerson, un renumit rabin ortodox considerat de unii adepţi drept Mesia.

„Făcuse o rugăciune acolo înainte de alegeri şi, după ce a câştigat, a simţit că trebuie să se întoarcă în calitate de preşedinte ales pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu”, a declarat o persoană familiarizată cu această călătorie.

Obişnuiţi cu crizele constante, argentinienii se întreabă acum dacă noua personalitate sobră a lui Milei este aici pe termen lung şi ce urmează: schimbarea economică profundă pentru care mulţi au votat sau un nou dezastru?

Alfredo Serrano, şeful grupului de reflecţie de stânga Celag, a declarat că Argentina ar putea deveni o societate mult mai inegală sub conducerea lui Milei, asemănătoare cu cea din Peru sau Columbia, cu milioane de oameni care trăiesc la limită în condiţiile în care standardele de viaţă se înrăutăţesc, sau argentinienii ar putea pur şi simplu să-şi piardă răbdarea cu noul lor lider excentric.

„În acest caz, Milei are o mare problemă. Sprijinul său este foarte efemer şi foarte volatil. Alegătorii au pus un pariu pe el, dar acest pariu are o dată de expirare”, a spus Serrano.

Într-o ţară cu lideri de talie mare, mulţi dintre ei împrumutându-şi numele unor mişcări politice – Peronismo, Menemismo, Kirchnerismo – va genera noul preşedinte un nou tip de mişcare, poate denumită Mileismo?

„Pentru mulţi dintre noi, s-a întâmplat cel mai bun lucru posibil, l-a lăsat în urmă pe nebunul din campanie, dar a păstrat ideile liberale.Dar pentru ca acest lucru să funcţioneze, el trebuie să arate nişte rezultate – o îmbunătăţire a economiei – în termen de şase luni. Dacă nu o face, va fi haos” a declarat un senior executiv bancar din Buenos Aires.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!