Investiţii: Şampania a bătut giganţii tech şi bitcoin în 2021

Cei care au investit în şampanie vintage în acest an au motive de a sărbători: cele mai râvnite sticle au performat peste toate activele importante de pe piaţa financiară, de la Big Tech la bitcoin, în 2021, scrie Reuters.

Platformele online pe care se realizează tranzacţii cu băuturi vintage au înregistrat un nivel record de activitate în acest an. Pe platforma LiveTrade, şampania a reprezentat 15 din cele mai puternice 20 de creşteri de preţuri din 2021.

Cea mai mare creştere a fost consemnată de şampania din 2002 a Salon le Mesnil, aceasta atingând 80% atât pe platforma LiveTrade, cât şi pe Liv-ex.

Creşterea o depăşeşte pe cea a bitcoinului, de 75%, şi este de aproape cinci ori mai mare decât avansul de 18% realizat de indicatorul NYFANG Ă TM al acţiunilor Facebook, Amazon, Netflix, Google, Tesla şi Microsoft.

Potrivit lui Matthew O’Connell, CEO al platformei LiveTrade, boom-ul tranzacţiilor cu vinuri fine din acest an a fost determinat de mai mulţi factori, “de la dobânzile reduse şi nivelurile ridicate de economii acumulate de cei bogaţi în numeroasele perioade de lockdown la nivel mondial, la un focus în creştere pus pe active tangibile în faţa intensificării presiunilor inflaţioniste”.

#producțițe #livrari #sampanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să se confrunte cu o criză demografică profundă. Potrivit datelor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, la 1 ianuarie 2025 țara avea circa 3,9 milioane de cetățeni, dintre care doar 2,2 milioane locuiesc permanent în interiorul granițelor, pe malul drept al Nistrului.

Conform analizei, numărul efectiv al populației rezidente a Moldovei a scăzut la nivelul anului 1950, ajungând la o prezență internă comparabilă cu cea de acum 75 de ani. Din cei 3,5 milioane de moldoveni din dreapta Nistrului, aproximativ 1,1 milioane sunt plecați peste hotare, iar dintre cei 2,4 milioane rămași în țară, 200.000 pleacă sezonier la muncă sau în scop personal. De partea cealaltă a Nistrului, doar 290.000 dintre cei 450.000 de locuitori mai trăiesc efectiv în regiune.

Criza demografică este agravată de 35 de ani de spor natural negativ și de migrația masivă. În ultimii cinci ani, Moldova a pierdut 262.000 de persoane, dintre care 207.000 au emigrat, iar 55.000 reprezintă deficitul demografic dintre decese și nașteri – cel mai grav din istoria țării. În total, sporul natural negativ din 1999 până în prezent a redus populația cu 112.000, iar migrația cu 1,1 milioane de persoane.

Ioniță atrage atenția asupra unui fenomen nou: migrația masivă a tinerilor cu vârste între 20 și 29 de ani, spre deosebire de anii ’90, când emigrau în special persoane de peste 30 de ani. Acest exod juvenil are consecințe dramatice: în 2025, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, numărul persoanelor în etate l-a depășit pe cel al copiilor sub 14 ani.

În ciuda declinului accentuat, există și un fenomen compensatoriu: creșterea numărului de străini stabiliți în Moldova. La 1 iunie 2025, în țară erau 47.400 de cetățeni străini, cu 1.000 mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cei mai mulți provin din România, Rusia, Ucraina, Marea Britanie și SUA. Potrivit expertului, 2% din populația actuală a Republicii Moldova este formată din cetățeni străini, care aduc un plus temporar într-un peisaj demografic în colaps.

„Astăzi pierdem într-un an mai mulți oameni decât câștigam în trei ani. Populația noastră dispare, iar tinerii sunt primii care pleacă. Singura veste oarecum bună e că, la zece moldoveni care pleacă, vine un străin. Dar e o soluție de avarie, nu o strategie națională”, a conchis Veaceslav Ioniță.