Investițiile străine în firmele din Moldova continuă trendul ascendent. Ce domenii au atras cele mai multe

Potrivit datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei, volumul total al investițiilor directe în Moldova a atins suma de 5,2 milioane de dolari SUA la sfârșitul primului semestru al anului 2023, reflectând o creștere semnificativă de 6,8% față de situația de la sfârșitul anului 2022 (+336,06 milioane de dolari SUA).

Aceste informații sunt parte a materialelor referitoare la poziția investițională internațională a țării. În detaliu, investițiile directe în acțiuni la sfârșitul lunii iunie 2023 au însumat 3,3 miliarde de dolari SUA, reprezentând o creștere de 9,7% față de sfârșitul anului 2022, în timp ce instrumentele de datorie au totalizat 2 miliarde de dolari SUA, evidențiind o creștere de 2%.

Distribuția geografică a investițiilor directe în acțiuni a arătat că investitorii din Uniunea Europeană au contribuit cu 2,8 miliarde de dolari la sfârșitul semestrului I 2023, reprezentând 84,8% din totalul investițiilor, în creștere cu 8,6% față de sfârșitul anului 2022. Investitorii din CSI au reprezentat 33,97 milioane de dolari, o creștere semnificativă de 3,9 ori față de sfârșitul anului 2022, și au contribuit cu 1% din totalul capitalului acumulat, în timp ce alte țări au adus la sfârșitul semestrului I 2023 un total de 478,23 milioane de dolari, sau 14,2% din volumul total.

O analiză sectorială a investițiilor directe în capitaluri proprii acumulate la sfârșitul semestrului I 2023 a arătat că cele mai mari cantități de investiții au fost direcționate către următoarele sectoare: activități financiare și asigurări – 35% din volumul total; comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor – 25,6%; industria prelucrătoare – 18,1%; informații și comunicații – 4,9%; transport și depozitare – 4,5%; energie electrică, termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 2,8%; operațiuni imobiliare – 2,1%; agricultură, silvicultură și pescuit – 1,8%; construcții – 1,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#capital #Investiții #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.