Investitorii „fug ca dracul de tămâie” de Moldova. Justiția, punctul nevralgic

Indicatorii privind investițiile străine directe în Republica Moldova arată destul de modest în ultimi ani. Or, investitorii străini nu se înghesuie să vină să facă afaceri în țara noastră. „Acest lucru ține de climatul investițional și în primul rând de problemele din justiție, care sper eu să se rezolvate urmare a reformei anunțată de Guvern”, a declarat guvernatorul BNM, Octavian Armașu într-un interviu pentru Agerpres.

Guvernatorul BNM susține că economia are nevoie de investiții, de crearea locurilor de muncă, tehnologii noi, de dezvoltarea unor ramuri noi cu valoare adăugată înaltă cum este sectorul IT.

Venirea investitorilor ține de climatul de faceri din Republica Moldova. Aici nu e doar ceea ce fac autoritățile. Ține de calitatea forței de muncă, gradul de pregătire a forței de muncă. De aici rezidă și problemele cu productivitatea muncii, disponibilitatea de resurse, șocurile din piață. Iată noi în prezent avem șocul crizei energetice. Toți acești factori influențează climatul investițional. Piața de desfacere și accesul Republicii Moldova pe piețele internaționale este de asemenea un factor important”, a spus Armașu.

Guvernatorul BNM afirmă că în lipsa investițiilor și băncile nu creditează masiv economia.

Din punct de vedere al portofoliului, sunt în ascensiune credite de consum și ipotecare. Avem o creștere a împrumuturilor pe sectorul IMM, dar este o majorare destul de modestă. Acest lucru vorbește că în economie nu se fac investiții și nu se vine cu proiecte noi”, a punctat Armașu.

Datele statistice relevă că stocul investițiilor străine directe se cifrează la 4,7 miliarde USD. Cea mai mare pondere revine investitorilor din țările UE și constituie 82,2% din totalul investițiilor directe. Pe locul doi se regăsesc ţările CSI – cu 5,9%.

Principalii investitori străini sunt originari din Cipru, Olanda, România, Franța, Bulgaria, Rusia, Austria, Marea Britanie.

Totodată, principalele activități economice care au beneficiat de investiții străine directe sunt activitățile financiare și de asigurări cu o pondere de 32,8%, comerțul (24,5%) și industria prelucrătoare (20,4% din stocul total de pasive a investițiilor directe sub formă de capital propriu).

#capital #Investiții #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie