Investitorii „fug ca dracul de tămâie” de Moldova. Justiția, punctul nevralgic

Indicatorii privind investițiile străine directe în Republica Moldova arată destul de modest în ultimi ani. Or, investitorii străini nu se înghesuie să vină să facă afaceri în țara noastră. „Acest lucru ține de climatul investițional și în primul rând de problemele din justiție, care sper eu să se rezolvate urmare a reformei anunțată de Guvern”, a declarat guvernatorul BNM, Octavian Armașu într-un interviu pentru Agerpres.

Guvernatorul BNM susține că economia are nevoie de investiții, de crearea locurilor de muncă, tehnologii noi, de dezvoltarea unor ramuri noi cu valoare adăugată înaltă cum este sectorul IT.

Venirea investitorilor ține de climatul de faceri din Republica Moldova. Aici nu e doar ceea ce fac autoritățile. Ține de calitatea forței de muncă, gradul de pregătire a forței de muncă. De aici rezidă și problemele cu productivitatea muncii, disponibilitatea de resurse, șocurile din piață. Iată noi în prezent avem șocul crizei energetice. Toți acești factori influențează climatul investițional. Piața de desfacere și accesul Republicii Moldova pe piețele internaționale este de asemenea un factor important”, a spus Armașu.

Guvernatorul BNM afirmă că în lipsa investițiilor și băncile nu creditează masiv economia.

Din punct de vedere al portofoliului, sunt în ascensiune credite de consum și ipotecare. Avem o creștere a împrumuturilor pe sectorul IMM, dar este o majorare destul de modestă. Acest lucru vorbește că în economie nu se fac investiții și nu se vine cu proiecte noi”, a punctat Armașu.

Datele statistice relevă că stocul investițiilor străine directe se cifrează la 4,7 miliarde USD. Cea mai mare pondere revine investitorilor din țările UE și constituie 82,2% din totalul investițiilor directe. Pe locul doi se regăsesc ţările CSI – cu 5,9%.

Principalii investitori străini sunt originari din Cipru, Olanda, România, Franța, Bulgaria, Rusia, Austria, Marea Britanie.

Totodată, principalele activități economice care au beneficiat de investiții străine directe sunt activitățile financiare și de asigurări cu o pondere de 32,8%, comerțul (24,5%) și industria prelucrătoare (20,4% din stocul total de pasive a investițiilor directe sub formă de capital propriu).

#capital #Investiții #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții