Investitorii „fug ca dracul de tămâie” de Moldova. Justiția, punctul nevralgic

Indicatorii privind investițiile străine directe în Republica Moldova arată destul de modest în ultimi ani. Or, investitorii străini nu se înghesuie să vină să facă afaceri în țara noastră. „Acest lucru ține de climatul investițional și în primul rând de problemele din justiție, care sper eu să se rezolvate urmare a reformei anunțată de Guvern”, a declarat guvernatorul BNM, Octavian Armașu într-un interviu pentru Agerpres.

Guvernatorul BNM susține că economia are nevoie de investiții, de crearea locurilor de muncă, tehnologii noi, de dezvoltarea unor ramuri noi cu valoare adăugată înaltă cum este sectorul IT.

Venirea investitorilor ține de climatul de faceri din Republica Moldova. Aici nu e doar ceea ce fac autoritățile. Ține de calitatea forței de muncă, gradul de pregătire a forței de muncă. De aici rezidă și problemele cu productivitatea muncii, disponibilitatea de resurse, șocurile din piață. Iată noi în prezent avem șocul crizei energetice. Toți acești factori influențează climatul investițional. Piața de desfacere și accesul Republicii Moldova pe piețele internaționale este de asemenea un factor important”, a spus Armașu.

Guvernatorul BNM afirmă că în lipsa investițiilor și băncile nu creditează masiv economia.

Din punct de vedere al portofoliului, sunt în ascensiune credite de consum și ipotecare. Avem o creștere a împrumuturilor pe sectorul IMM, dar este o majorare destul de modestă. Acest lucru vorbește că în economie nu se fac investiții și nu se vine cu proiecte noi”, a punctat Armașu.

Datele statistice relevă că stocul investițiilor străine directe se cifrează la 4,7 miliarde USD. Cea mai mare pondere revine investitorilor din țările UE și constituie 82,2% din totalul investițiilor directe. Pe locul doi se regăsesc ţările CSI – cu 5,9%.

Principalii investitori străini sunt originari din Cipru, Olanda, România, Franța, Bulgaria, Rusia, Austria, Marea Britanie.

Totodată, principalele activități economice care au beneficiat de investiții străine directe sunt activitățile financiare și de asigurări cu o pondere de 32,8%, comerțul (24,5%) și industria prelucrătoare (20,4% din stocul total de pasive a investițiilor directe sub formă de capital propriu).

#capital #Investiții #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ofițerii Direcției combaterea criminalității organizate și cei de urmărire penală ai Inspectoratul Național de Investigații, cu suportul mascaților din BPDS Fulger, în comun cu procurorii PCCOCS, au reținut 15 persoane bănuite de escrocherii și spălare de bani prin intermediul unui „centru de apel”, cu un rulaj lunar estimat la aproximativ 2 milioane de dolari, potrivit unui comunicat al poliției.

Reținerile au avut loc în urma perchezițiilor desfășurate joi, anunțate anterior public de autorități. Potrivit anchetei, cele 15 persoane acționau în calitate de operatori telefonici și la calculator, prezentându-se drept specialiști în tehnologii informaționale. Aceștia convingeau victimele să „investească” în bunuri inexistente, precum terenuri pentru construcții, tranzacții valutare, inclusiv cu criptomonede, sau alte scheme inventate de investiții.

Pentru a induce în eroare victimele, operatorii creau aparența unor investiții reale. După ce persoanele transferau banii, organizatorii intrau în posesia acestora, iar legătura cu așa-zișii investitori era întreruptă.

În paralel, grupul de operatori ar fi primit indicații de la organizatori, care urmează să fie identificați, pentru a desfășura operațiuni de spălare a banilor proveniți din diverse activități ilegale, atât din Republica Moldova, cât și de peste hotare. Este vorba despre bani obținuți din escrocherii, inclusiv online și cu criptovalută, contrabandă cu țigări și alcool, precum și trafic de droguri.

Conform informațiilor preliminare, persoanele care apelau la serviciile organizatorilor grupului ar activa în domenii precum tehnologiile informaționale, construcția de case și blocuri de apartamente, consultanța contabilă și vânzările de automobile. În acest scop, gruparea ar fi creat firme-paravan și platforme dedicate tranzacțiilor cu criptovalută.

În urma perchezițiilor, oamenii legii au ridicat 25 de calculatoare de birou și 35 de telefoane mobile, care urmează să fie supuse expertizelor pentru deconspirarea completă a schemei infracționale și identificarea tuturor persoanelor implicate.

Cele 15 persoane reținute au vârste cuprinse între 24 și 36 de ani, sunt din stânga Nistrului, din sudul țării, precum și cetățeni străini. Totodată, a fost reținut și bărbatul de 34 de ani, considerat liderul grupului de operatori.

Procurorii PCCOCS urmează să examineze probele acumulate pentru formularea învinuirilor și solicitarea aplicării arestului preventiv de către judecătorul de instrucție. În același timp, anchetatorii continuă identificarea victimelor și stabilirea prejudiciului cauzat, timp în care persoanele reținute beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.