Investitorii „fug ca dracul de tămâie” de Moldova. Justiția, punctul nevralgic

Indicatorii privind investițiile străine directe în Republica Moldova arată destul de modest în ultimi ani. Or, investitorii străini nu se înghesuie să vină să facă afaceri în țara noastră. „Acest lucru ține de climatul investițional și în primul rând de problemele din justiție, care sper eu să se rezolvate urmare a reformei anunțată de Guvern”, a declarat guvernatorul BNM, Octavian Armașu într-un interviu pentru Agerpres.

Guvernatorul BNM susține că economia are nevoie de investiții, de crearea locurilor de muncă, tehnologii noi, de dezvoltarea unor ramuri noi cu valoare adăugată înaltă cum este sectorul IT.

Venirea investitorilor ține de climatul de faceri din Republica Moldova. Aici nu e doar ceea ce fac autoritățile. Ține de calitatea forței de muncă, gradul de pregătire a forței de muncă. De aici rezidă și problemele cu productivitatea muncii, disponibilitatea de resurse, șocurile din piață. Iată noi în prezent avem șocul crizei energetice. Toți acești factori influențează climatul investițional. Piața de desfacere și accesul Republicii Moldova pe piețele internaționale este de asemenea un factor important”, a spus Armașu.

Guvernatorul BNM afirmă că în lipsa investițiilor și băncile nu creditează masiv economia.

Din punct de vedere al portofoliului, sunt în ascensiune credite de consum și ipotecare. Avem o creștere a împrumuturilor pe sectorul IMM, dar este o majorare destul de modestă. Acest lucru vorbește că în economie nu se fac investiții și nu se vine cu proiecte noi”, a punctat Armașu.

Datele statistice relevă că stocul investițiilor străine directe se cifrează la 4,7 miliarde USD. Cea mai mare pondere revine investitorilor din țările UE și constituie 82,2% din totalul investițiilor directe. Pe locul doi se regăsesc ţările CSI – cu 5,9%.

Principalii investitori străini sunt originari din Cipru, Olanda, România, Franța, Bulgaria, Rusia, Austria, Marea Britanie.

Totodată, principalele activități economice care au beneficiat de investiții străine directe sunt activitățile financiare și de asigurări cu o pondere de 32,8%, comerțul (24,5%) și industria prelucrătoare (20,4% din stocul total de pasive a investițiilor directe sub formă de capital propriu).

#capital #Investiții #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.