Investitorii „fug ca dracul de tămâie” de Moldova. Justiția, punctul nevralgic

Indicatorii privind investițiile străine directe în Republica Moldova arată destul de modest în ultimi ani. Or, investitorii străini nu se înghesuie să vină să facă afaceri în țara noastră. „Acest lucru ține de climatul investițional și în primul rând de problemele din justiție, care sper eu să se rezolvate urmare a reformei anunțată de Guvern”, a declarat guvernatorul BNM, Octavian Armașu într-un interviu pentru Agerpres.

Guvernatorul BNM susține că economia are nevoie de investiții, de crearea locurilor de muncă, tehnologii noi, de dezvoltarea unor ramuri noi cu valoare adăugată înaltă cum este sectorul IT.

Venirea investitorilor ține de climatul de faceri din Republica Moldova. Aici nu e doar ceea ce fac autoritățile. Ține de calitatea forței de muncă, gradul de pregătire a forței de muncă. De aici rezidă și problemele cu productivitatea muncii, disponibilitatea de resurse, șocurile din piață. Iată noi în prezent avem șocul crizei energetice. Toți acești factori influențează climatul investițional. Piața de desfacere și accesul Republicii Moldova pe piețele internaționale este de asemenea un factor important”, a spus Armașu.

Guvernatorul BNM afirmă că în lipsa investițiilor și băncile nu creditează masiv economia.

Din punct de vedere al portofoliului, sunt în ascensiune credite de consum și ipotecare. Avem o creștere a împrumuturilor pe sectorul IMM, dar este o majorare destul de modestă. Acest lucru vorbește că în economie nu se fac investiții și nu se vine cu proiecte noi”, a punctat Armașu.

Datele statistice relevă că stocul investițiilor străine directe se cifrează la 4,7 miliarde USD. Cea mai mare pondere revine investitorilor din țările UE și constituie 82,2% din totalul investițiilor directe. Pe locul doi se regăsesc ţările CSI – cu 5,9%.

Principalii investitori străini sunt originari din Cipru, Olanda, România, Franța, Bulgaria, Rusia, Austria, Marea Britanie.

Totodată, principalele activități economice care au beneficiat de investiții străine directe sunt activitățile financiare și de asigurări cu o pondere de 32,8%, comerțul (24,5%) și industria prelucrătoare (20,4% din stocul total de pasive a investițiilor directe sub formă de capital propriu).

#capital #Investiții #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au început să aplice un tarif vamal unilateral de 10% pentru toate importurile provenite din numeroase țări, marcând o ruptură majoră față de sistemul global de comerț bazat pe acorduri reciproce, instaurat după al Doilea Război Mondial, notează Reuters.

Noile tarife au intrat în vigoare sâmbătă, la 12:01 (ora coastei de est), î n toate porturile maritime, aeroporturile și depozitele vamale din SUA. Săptămâna viitoare vor intra în vigoare și tarife suplimentare – cuprinse între 11% și 50% – pentru bunurile din 57 de țări, printre care China, Uniunea Europeană și Israel.

„Este cea mai importantă decizie comercială din viața noastră”, a declarat Kelly Ann Shaw, avocat specializat în comerț internațional și fost consilier la Casa Albă. „Este un cutremur în regulile jocului global”, a adăugat ea.

Decizia lui Trump a avut un efect devastator asupra piețelor financiare: indicele S&P 500 a pierdut 5.000 de miliarde de dolari în doar două zile, în timp ce prețurile petrolului și ale materiilor prime au scăzut brusc din cauza temerilor privind o nouă recesiune mondială.

Tariful de 20% se va aplica produselor din UE. Produsele din China vor fi taxate cu 34%, ceea ce ridică nivelul total al tarifelor impuse de Trump asupra importurilor chinezești la 54%. Israelul se va confrunta cu un tarif de 17%. Vietnamul, vizat cu un tarif de 46%, a acceptat să discute un acord cu SUA. Japonia ar putea fi afectată de o taxă de 24%. Taiwanul a trimis oficiali în SUA pentru negocieri.
Canada și Mexicul sunt scutite de noile tarife, dar rămân afectate de altele mai vechi, de 25%.

Un buletin al Vămii SUA prevede o perioadă de grație de 51 de zile pentru mărfurile deja încărcate spre SUA înainte de ora intrării în vigoare, cu condiția să ajungă până la 27 mai.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pe platforma X că „războiul comercial nu este în interesul nimănui” și a cerut unitate în fața crizei. Premierul britanic Keir Starmer a spus că este pregătit să susțină afacerile britanice cu o „politică industrială robustă”, în timp ce urmărește obținerea unui acord comercial cu SUA care să excludă Regatul Unit de la noile tarife.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va merge la Washington duminică pentru discuții directe cu Trump, în timp ce presa din Japonia a relatat că premierul Shigeru Ishiba cere o discuție telefonică urgentă cu liderul american.

Deși ordinul prezidențial prevede excepții pentru aproximativ 1.000 de categorii de produse – inclusiv medicamente, uraniu și semiconductori – administrația Trump analizează extinderea tarifelor inclusiv asupra unora dintre acestea.

Elon Musk, apropiat al lui Trump, a declarat în cadrul unui eveniment politic din Italia că speră într-un viitor cu „tarife zero” între SUA și Europa.