Iranul trimite muniţie în Rusia prin Marea Caspică

Iranul trimite muniţie în Rusia prin Marea Caspică pentru a ajuta Moscova în invazia sa asupra Ucrainei, a relatat The Wall Street Journal (WSJ), care a citat oficiali din Orientul Mijlociu familiarizaţi cu chestiunea, transmite marţi EFE.

Potrivit ziarului american, navele ruse transportă cantităţi mari de obuze de artilerie iraniană şi alte muniţii prin Marea Caspică pentru a-şi aproviziona trupele care luptă în Ucraina.

Aceasta reprezintă „o provocare în creştere pentru Statele Unite şi aliaţii săi, care caută o modalitate de a întrerupe această cooperare între Moscova şi Teheran”, subliniază WSJ.

În ultimele şase luni, navele de marfă au transportat peste 300.000 de obuze de artilerie şi un milion de cartuşe de muniţie din Iran în Rusia, potrivit documentelor şi surselor consultate de ziar, care dă asigurări că Statele Unite sunt la curent cu aceste informaţii.

Washingtonul şi aliaţii săi au căutat modalităţi de a întrerupe transferurile de arme din Iran, care a fost şi un furnizor important de drone pentru armata rusă.

Wall Street Journal detaliază că Iranul a folosit în principal avioane cargo pentru a trimite arme în Rusia, ceea ce face aproape imposibilă intervenţia. Iar pentru a acţiona în Marea Caspică ar fi nevoie de ajutorul fostelor republici sovietice.

Surse au declarat pentru WSJ că cel mai recent transport de arme despre care se ştie că a traversat Marea Caspică către Rusia a părăsit Iranul la începutul lunii martie la bordul Rasul Gamzatov, o navă de marfă rusă. Nava transporta 1.000 de containere cu 2.000 de obuze de artilerie.

Rusia a apelat la Iran pentru ajutor militar vara trecută, după ce a înregistrat mai multe eşecuri pe frontul ucrainean, în contextul în care armata Kievului primise muniţii şi arme de la Statele Unite şi aliaţii lor.

Iranul a furnizat iniţial Rusiei sute de drone încărcate cu explozibili pe care Moscova le-a folosit pentru a ataca ţinte civile şi militare ucrainene.

Pe lângă drone, potrivit surselor consultate de ziar, Teheranul a fost de acord să furnizeze Rusiei peste 300.000 de obuze de artilerie, care au jucat un rol cheie în conflictul din estul Ucrainei.

În ultimele săptămâni, o echipă de iranieni a vizitat o fabrică din estul Rusiei care produce avioane de luptă avansate. Sursele WSJ au explicat că acesta „ar putea fi un semn că se pregăteşte un acord” între Moscova şi Teheran pe această temă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#muniție #Iran #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.