Iranul trimite muniţie în Rusia prin Marea Caspică

Iranul trimite muniţie în Rusia prin Marea Caspică pentru a ajuta Moscova în invazia sa asupra Ucrainei, a relatat The Wall Street Journal (WSJ), care a citat oficiali din Orientul Mijlociu familiarizaţi cu chestiunea, transmite marţi EFE.

Potrivit ziarului american, navele ruse transportă cantităţi mari de obuze de artilerie iraniană şi alte muniţii prin Marea Caspică pentru a-şi aproviziona trupele care luptă în Ucraina.

Aceasta reprezintă „o provocare în creştere pentru Statele Unite şi aliaţii săi, care caută o modalitate de a întrerupe această cooperare între Moscova şi Teheran”, subliniază WSJ.

În ultimele şase luni, navele de marfă au transportat peste 300.000 de obuze de artilerie şi un milion de cartuşe de muniţie din Iran în Rusia, potrivit documentelor şi surselor consultate de ziar, care dă asigurări că Statele Unite sunt la curent cu aceste informaţii.

Washingtonul şi aliaţii săi au căutat modalităţi de a întrerupe transferurile de arme din Iran, care a fost şi un furnizor important de drone pentru armata rusă.

Wall Street Journal detaliază că Iranul a folosit în principal avioane cargo pentru a trimite arme în Rusia, ceea ce face aproape imposibilă intervenţia. Iar pentru a acţiona în Marea Caspică ar fi nevoie de ajutorul fostelor republici sovietice.

Surse au declarat pentru WSJ că cel mai recent transport de arme despre care se ştie că a traversat Marea Caspică către Rusia a părăsit Iranul la începutul lunii martie la bordul Rasul Gamzatov, o navă de marfă rusă. Nava transporta 1.000 de containere cu 2.000 de obuze de artilerie.

Rusia a apelat la Iran pentru ajutor militar vara trecută, după ce a înregistrat mai multe eşecuri pe frontul ucrainean, în contextul în care armata Kievului primise muniţii şi arme de la Statele Unite şi aliaţii lor.

Iranul a furnizat iniţial Rusiei sute de drone încărcate cu explozibili pe care Moscova le-a folosit pentru a ataca ţinte civile şi militare ucrainene.

Pe lângă drone, potrivit surselor consultate de ziar, Teheranul a fost de acord să furnizeze Rusiei peste 300.000 de obuze de artilerie, care au jucat un rol cheie în conflictul din estul Ucrainei.

În ultimele săptămâni, o echipă de iranieni a vizitat o fabrică din estul Rusiei care produce avioane de luptă avansate. Sursele WSJ au explicat că acesta „ar putea fi un semn că se pregăteşte un acord” între Moscova şi Teheran pe această temă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#muniție #Iran #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.