Istoria afacerii dulci lansată de soții Bandur din Durlești: Este foarte greu să dezvolți ceva când nu depinde de tine

Soții Bandur Mariana și Vadim au lansată o afacere „dulce” încă în anul 2011. Pentru a ajunge să aibă succes au trecut prin multe dificultăți și au apelat la înprumuturi. La început activitatea cu miere și albini era mai mult un hobby decât o afacere. Acum cuplul vinde miere naturală, faguri cu miere, tincturi și chiar lăptișor de matcă. Cuplul recunoaște că este dificil să dezvolți ceva când rezultatele depind de starea vremii.

Cuplul spune că au început afacerea în 2011, iar la început era mai mult un hobby. Au început cu un stup, iar acum au deja 35 de stupuri pe care le transportă la cules. Nașul a fost cel care a încurajat tinerii să lanseze afacerea și le-a oferit chiar prima familie de albini.

„Afacerea am început-o în 2011 cu un singur stup, era un hobby pentru noi! Totul a început datorită nașului nostru care ne-a încurajat să tranformăm totul într-o afacere de familie. Prima familie de albini ne-au daruit-o nașii.”

În fiecare an, cuplul Bandur investea tot mai mult și înmulțeau albinile în prisacă. Pentru a se dezvolta au aplelat la împrumuturi.

„Cu fiecare an ce trecea investeam din ce în ce mai mult, si asa am înmulțit albinile în prisacă. Nu am avut susținere din alte părți, cu ajutorul Domnului luam împrumuturi pentru a ne dezvolta. Ca oricare afacere avem nevoie de utilaje si inventare pe lânga însăși prisaca.”

Cuplul spune că apicultura este o parte a agriculturii, ceea ce înseamnă că depind foarte mult de condițiile meteo și de cererea care este pe piață.

„Este foarte greu să dezvolți ceva atunci când nu depinde de tine. Apicultura este parte a agriculturii…depindem de timpul de afară. Profitabilitatea la fel depinde de aceste condiții ale vremii și de piață.”

În funcție de produs și de tipul mierii prețul diferă.

„Prețurile produselor apicole sunt diferite, mierea costă între 80-130lei, polenul 45 lei, fagurii cu miere ~150-200 lei, tincturile 100-150lei, lăptișorul de matcă 40 lei.”

Pentru a-și vinde marfa BandurApis participă la diverse târguri, de asemenea își vând produsele și online. De asemenea, producătorii spun că mierea este gustoasă dacă nu are adaosuri.

„Cu realizarea ne ocupăm singuri pe la târguri și postăm anunțuri online.”

În acest an cel mai mult au avut de câștigat de pe urma salcâmului, întrucât a fost ploaie și căldură suficientă, cu toate acestea, albinile au ieșit mai greu din iarnă.

„Anul acesta am extras miere de rapiță, miere de mai și de salcâm. Urmeaza sa transportăm prisaca la pădurea de tei și la lanul de floarea soarelui ca să suplinim stocul și cu aceste tipuri de miere. Spre deosebire de anul trecut (rece si secetos) anul acesta Dumnezeu a data și ploaie și caldura la vremea salcâmului …mai rau au ieșit albinile din iarna.”

#stupuri #albini #miere #productor autohton #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.