Italienii, care controlează o bancă din Moldova, cumpără o instituție financiară de peste Prut

Fondul american de investiţii J.C. Flowers & Co a ajuns la un acord cu grupul italian Intesa Sanpaolo pentru ca Intesa să cumpere First Bank România. Tranzacţia, care vizează achiziţionarea a 99,98% din acţiunile First Bank de la fondul privat de investiţii american J.C. Flowers & Co, este supusă aprobării autorităţilor de reglementare şi ale autorităţilor de concurenţă relevante şi este de aşteptat să fie finalizată în prima parte a anului 2024.

„Le urăm bun venit angajaţilor şi clienţilor First Bank în cadrul grupului Intesa Sanpaolo. Această operaţiune ne dublează prezenţa în România, o ţară cu o creştere economică importantă, cu legături puternice cu Italia, şi este în linie cu strategia noastră de a profita de oportunităţi de valoare, menţinând în acelaşi timp accentul pe creşterea organică şi pe stimularea profitabilităţii“, a declarat Marco Elio Rottigni, şeful Diviziei Bănci Subsidiare Internaţionale a Intesa Sanpaolo.

Extinderea în România consolidează poziţia Intesa Sanpaolo de bancă solidă în Europa Centrală şi de Est şi sprijină în mod activ internaţionalizarea companiilor italiene, a completat Marco Elio Rottigni.

Ziarul Financiar a anunţat în septembrie că Intesa este din ce în ce mai aproape de a ajunge la o înţelegere cu fondul de investiţii american J.C. Flowers pentru achiziţia First Bank, o tranzacţie care ar aduce Intesa în top 10 pe piaţa bancară românească, cu o cotă de piaţă combinată de peste 2%.

Italienii de la Intesa Sanpaolo controlează ăîn Reppublica Moldova Eximbank. Instituția fianciară a avut un profit de 75,2 milioane de lei la sfârșitul lunii septembrie. Soldul creditelor însuma 2 miliarde de lei, iar volmul depozitelor atrase – 4,3 miliarde de lei. Activele totale ale băncii s-au cifrat la 5 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Intesa Sanpaolo #italieni #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.