Iulian Scorpan despre istoria celei mai tinere companii avia din Moldova. De la un business plan corect pornește totul

20 Sept. 2021, 15:30
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
20 Sept. 2021, 15:30 // Interviu //  MD Bani

Cel mai important pentru a deschide o afacere este un business plan potrivit, cel puțin, de această părere este fondatorul și directorul companiei aeriene, recent lansate pe piața din Republica Moldova, HiSky, Iulian Scorpan. Despre istoria afacerii, experința de pilot, investiții și visul din copilărie, Iulian Scorpan a vorbit într-un interviu pentru Bani.md.

Istoria afacerii

Încă din copilărie, lui Iulian Scorpan îi plăceau aeronavele și visa să devină pilot, iar acest vis a devenit realitate, după ce a obținut studiile necesare, a activat o perioadă în domeniul aeronautic iar acum a deschis propria afacere – o companiei aeriană, pe care îl consideră un proiect „de suflet”.

„Compania HiSky aș cataloga-o ca un proiect de suflet și un proiect al echipei de entuziaști. Toți cei din echipa Hisky, au venit cu plină încredere că ceva va reuși și sunt toți amatori de viață, toți au experință foarte bună, știind că punem accentul pe calitate, pe siguranță.”

Cu toate că primul avion mare l-a văzut abia în clasa a IX-a, studia domeniul aviației prin jurnalele și revistele de specialitate.

„Istoria a început în copilărie, nu țin minte să fi avut o altă profesie în gând, așa a fost să fie, eram mic copil, mă uitam la aeronave pe cer…a fost o pasiune pe care tot timpul mi-am dorit-o.”

De la avioane din hârtie la pilot

A urmat studiile la Institutul Politehnic, iar la 18 ani a efectuat primul zborul cu planorul. Însă aceasta nu a fost totul, în 1992 a fost acceptat la Școala Militară de Aviație, Bobocu, Buzău, România.

După studii a activat ca pilot pe avioane de transport, apoi a a activat și la compania națională, de asemenea, ca pilot, dar deja transport pasageri, unde și a început cariera sa în domeniul aviației. În această companie a deținut mai multe funcții și a ajuns până la poziția de director general.

Începutul

După ce s-a despărțit de compania națională a decis să lanseze propria afacere, la fel, în același domeniu, astfel a apărut și HiSky. Cu toate că la puțin timp după lansare a venit pandemia, echipa HiSky a folosit acest timp pentru a îmbunătăți lucrurile.

„Exact după jumătate de an s-a început pandemia…undeva pandemia poate ne-a ajutat, pentru că ne-am focusat pe pregătirea flotei, pregătirea personalului.”

Acum, compania este certificată atât național cât și internațional și poate efectua zboruri în orice colț al lumii.

„De la idee am trecut la fapte. Orice idee dacă este promovată și este speranță, atunci ai succes.”

Compania HiSky a fost deschisă doar cu 10 oameni. În doar 9 luni de zile aceștia au reușit să achiziționeze 3 aeronave.

Investiții

În viziunea fondatorului HiSky, pentru a lansa o afacere ai nevoie în primul rând de un scop și de o echipă care este gata să accepte orice provocare.

„Ai nevoie de o echipă puternică, o echipă de încredere…și de un scop.”

De asemenea el mai spune că într-o afacere este foarte important planul pe care îl ai și un alt aspect important este să fii gata pentru situații imprevizibile cum ar fi pandemia, iar dacă ai un scop trebuie să-l realizezi.

„Important e un business plan corect, de aici pornește totul.”

În ceea ce privește investițiile financiare în aeronave, totul depinde de vârsta avionului. Compania HiSky se poate lăuda acum cu aeronave din cele mai moderne.

Menționăm că, ieri, 19 septembrie 2021 s-au împlinit 77 de ani de la fondarea Aviației Civile din Republica Moldova.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!