Joburi de viitor: (42) Drone Airspace Regulator

În viitor, în spațiile urbane, vor exista mii de drone care vor zbura. Unele drone sunt folosite pentru supraveghere, pentru curierat, pentru imagini și videoclipuri utilizate în marketing și publicitate. De asemenea, dronele vor fi folosite pentru a crea spectacole de artă, pentru agrement, care permit oamenilor să experimentează zborul în timp ce pilotează.

Drone Airspace Regulator: Responsabilități/Atribuții

Regulatorii aerospațiali pentru drone vor dezvolta reguli de circulație prin cer. Din cauza că dronele vor fi utilizate din ce în ce mai mult, fără reglementări privind controlul spațiului aerian,inclusiv „avioane” specificate, dronele s-ar ciocni una de cealaltă, vor fi amenințate de pericolul de a se ciocni constant de clădiri.

Toate dronele vor trebuie să aibă îmbunătățiri tehnologice și să zboare în zonele prescrise. De exemplu, dronele de livrare pentru pizza nu trebuie să zboare în spații rezervate dronelor serviciilor de urgență, și trebuie să rămână la câțiva metri distanță de clădiri în orice moment.
Un regulator al spațiului aerian al dronelor va furniza sfaturi, îndrumări și direcții în spațiul aerian. Vor dezvolta și implementa strategii și politici pentru funcționarea sigură și eficientă a spațiului aerian al dronelor în conformitate cu standardele globale, naționale și legislația comunitară.

Drone Airspace Regulator: Abilități

Regulatorii spațiului aerian al dronelor vor cunoaște care sunt reglementările, planul strategic și responsabilitățile agenției de reglementare a spațiului aerian al dronelor.
Vor avea cunoștințe tehnice despre aer, probleme de control și abilități interpersonale. Vor putea lucra cu instrumente digitale care monitorizează actualizările de comportament și tehnologie ale dronelor și vor crea recomandări despre modificări ale politicii.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.