Joburi de viitor: (42) Drone Airspace Regulator

În viitor, în spațiile urbane, vor exista mii de drone care vor zbura. Unele drone sunt folosite pentru supraveghere, pentru curierat, pentru imagini și videoclipuri utilizate în marketing și publicitate. De asemenea, dronele vor fi folosite pentru a crea spectacole de artă, pentru agrement, care permit oamenilor să experimentează zborul în timp ce pilotează.

Drone Airspace Regulator: Responsabilități/Atribuții

Regulatorii aerospațiali pentru drone vor dezvolta reguli de circulație prin cer. Din cauza că dronele vor fi utilizate din ce în ce mai mult, fără reglementări privind controlul spațiului aerian,inclusiv „avioane” specificate, dronele s-ar ciocni una de cealaltă, vor fi amenințate de pericolul de a se ciocni constant de clădiri.

Toate dronele vor trebuie să aibă îmbunătățiri tehnologice și să zboare în zonele prescrise. De exemplu, dronele de livrare pentru pizza nu trebuie să zboare în spații rezervate dronelor serviciilor de urgență, și trebuie să rămână la câțiva metri distanță de clădiri în orice moment.
Un regulator al spațiului aerian al dronelor va furniza sfaturi, îndrumări și direcții în spațiul aerian. Vor dezvolta și implementa strategii și politici pentru funcționarea sigură și eficientă a spațiului aerian al dronelor în conformitate cu standardele globale, naționale și legislația comunitară.

Drone Airspace Regulator: Abilități

Regulatorii spațiului aerian al dronelor vor cunoaște care sunt reglementările, planul strategic și responsabilitățile agenției de reglementare a spațiului aerian al dronelor.
Vor avea cunoștințe tehnice despre aer, probleme de control și abilități interpersonale. Vor putea lucra cu instrumente digitale care monitorizează actualizările de comportament și tehnologie ale dronelor și vor crea recomandări despre modificări ale politicii.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul de stat pentru 2026 evidențiază o distribuție diferențiată a resurselor, cu alocări mari pentru infrastructură, afaceri interne și agricultură, în timp ce alte ministere și instituții centrale vor funcționa cu bugete mai mici, potrivit proiectului aprobat de Guvern.

Astfel, Ministerul Infrastructurii va avea cel mai mare buget. Este vorba de 6,64 miliarde lei. Cea mai mare parte a banilor este destinată dezvoltării drumurilor, care primesc peste 3,75 miliarde lei, urmate de investițiile în transportul feroviar, cu 633,5 milioane lei. Proiectele de apă-canal și dezvoltare regională completează bugetul celui mai finanțat minister.

Ministerul Afacerilor Interne are un buget de 5,44 miliarde lei. MAI rămâne una dintre instituțiile cu cele mai mari cheltuieli. Poliția este finanțată cu 2,31 miliarde lei, iar gestionarea frontierei cu 1 miliard lei. Alte fonduri sunt direcționate către carabinieri și protecția civilă.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va avea un buget de 3,96 miliarde lei. Subvențiile pentru fermieri domină bugetul ministerului, cu 2,33 miliarde lei destinate sprijinirii agriculturii și investițiilor în dezvoltarea rurală.

Ministerul Finanțelor va gestiona un buget de 2,40 miliarde lei. Aproape 1,84 miliarde lei sunt alocate administrării fiscale și bugetare, în timp ce restul finanțează managementul datoriei și procesele bugetare.

Ministerul Apărării – 2,16 miliarde lei. Bugetul prevede investiții în echipamente, infrastructură militară și suport logistic pentru modernizarea Forțelor Armate.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării are planificat de 2,09 miliarde lei. IMM-urile primesc aproape 1,5 miliarde lei, iar restul fondurilor merg în digitalizare, inovare și promovarea investițiilor.

În ceea ce privește instituțiile cu cele mai mici bugete se regăsesc: Curtea Constituțională – 38,1 milioane lei, Aparatul Președintelui Republicii Moldova – 44,3 milioane lei, Curtea de Conturi – 80,6 milioane lei, Secretariatul Parlamentului – 227 milioane lei, Printre ministerele cu cele mai mici alocări bugetare se numără: Ministerul Afacerilor Externe – 679 milioane lei, dintre care o mare parte este destinată întreținerii misiunilor diplomatice.

La capitolul domenii, cea mai mare majorare bugetară se înregistrează la capitolul „Servicii de stat cu destinație generală”, unde alocările cresc cu 3,895 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de 31,9% comparativ cu anul precedent, potrivit datelor oficiale.

Un alt domeniu care primește un impuls financiar este cel al proiectelor finanțate din surse externe. Pentru anul 2026, aceste cheltuieli cresc cu 2,355,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare a bugetului față de 2025, pe fondul implementării unui număr extins de proiecte privind infrastructura rutieră, energetică și modernizarea serviciilor publice.

Sănătatea este un alt sector în ascensiune. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătății cresc cu 588 milioane de lei, reflectând atât costurile suplimentare pentru asistența medicală, cât și investițiile în instituțiile sanitare. Educația beneficiază, de asemenea, de o creștere, alocările pentru învățământ fiind majorate cu 633,1 milioane lei comparativ cu anul precedent, conform cifrelor din proiect.

Domeniul protecției mediului înregistrează una dintre cele mai mari creșteri procentuale. Cheltuielile aferente cresc cu 351 milioane lei, ceea ce reflectă extinderea investițiilor în protecția resurselor naturale și infrastructura ecologică.

Singurul domeniu care pierde bani în 2026 este protecția socială. Alocările scad cu 2,542 miliarde de lei comparativ cu anul 2025, în principal din cauza reducerii programelor temporare de sprijin și recalibrării mecanismelor de compensare pentru populație.