Joburi de viitor: (42) Drone Airspace Regulator

În viitor, în spațiile urbane, vor exista mii de drone care vor zbura. Unele drone sunt folosite pentru supraveghere, pentru curierat, pentru imagini și videoclipuri utilizate în marketing și publicitate. De asemenea, dronele vor fi folosite pentru a crea spectacole de artă, pentru agrement, care permit oamenilor să experimentează zborul în timp ce pilotează.

Drone Airspace Regulator: Responsabilități/Atribuții

Regulatorii aerospațiali pentru drone vor dezvolta reguli de circulație prin cer. Din cauza că dronele vor fi utilizate din ce în ce mai mult, fără reglementări privind controlul spațiului aerian,inclusiv „avioane” specificate, dronele s-ar ciocni una de cealaltă, vor fi amenințate de pericolul de a se ciocni constant de clădiri.

Toate dronele vor trebuie să aibă îmbunătățiri tehnologice și să zboare în zonele prescrise. De exemplu, dronele de livrare pentru pizza nu trebuie să zboare în spații rezervate dronelor serviciilor de urgență, și trebuie să rămână la câțiva metri distanță de clădiri în orice moment.
Un regulator al spațiului aerian al dronelor va furniza sfaturi, îndrumări și direcții în spațiul aerian. Vor dezvolta și implementa strategii și politici pentru funcționarea sigură și eficientă a spațiului aerian al dronelor în conformitate cu standardele globale, naționale și legislația comunitară.

Drone Airspace Regulator: Abilități

Regulatorii spațiului aerian al dronelor vor cunoaște care sunt reglementările, planul strategic și responsabilitățile agenției de reglementare a spațiului aerian al dronelor.
Vor avea cunoștințe tehnice despre aer, probleme de control și abilități interpersonale. Vor putea lucra cu instrumente digitale care monitorizează actualizările de comportament și tehnologie ale dronelor și vor crea recomandări despre modificări ale politicii.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Guvernul analizează posibilitatea reducerii poverii fiscale pe salarii, însă o eventuală schimbare nu este sigură nici măcar pentru anul 2027, fiind vorba despre un proces de durată care necesită modelări și recalculări ample.

Gavriliță a precizat că ideea de reducere a taxării muncii este deocamdată o „dorință și o preferință”. „Intenționăm să venim cu aceste reduceri din anul 2027”.

„Consider că povara pe salarii este mare. Când taxăm munca, taxăm costurile companiilor și le afectăm competitivitatea. De asta cred că trebuie să ne orientăm ca stat mai mult spre profituri, nu spre costuri”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, obiectivul este mutarea graduală a poverii fiscale de pe salarii către profit și către o bază fiscală mai largă, astfel încât statul să colecteze „mai echitabil”, fără a penaliza direct munca angajaților.

„Unde se reține din munca oamenilor, acolo ar trebui să colectăm mai puțin. Ca să rezolvăm problema salariilor și a veniturilor cetățenilor. Dar este un lucru de durată. Vom reveni cu detalii pe parcursul anului, după ce vom re-evalua și modela un sistem optim de taxare”.

Ministrul a subliniat că mărirea bazei fiscale este una dintre priorități, adică atragerea mai multor contribuabili și venituri în zona legală, nu creșterea taxelor pe cei care deja plătesc.

„Nu trebuie să colectăm mai mult pe unitate, ci mai agil, dintr-o bază mai largă. Creșterea economică trebuie să aducă mai mulți contribuabili, nu să îi împovăreze pe cei existenți”, a punctat Gavriliță.

În prezent, angajatul achită 12% cota impozitului pe venit și 9% pentru asigurarea medicală,, în timp ce angajatorul achită 18% în fondul asigurărilor sociale.