Joburi de viitor: (52) Curățător Entomicrobiotech

Curățătorii Entomicrobiotech vor folosi bacterii și insecte pentru a curăța poluarea și deșeurile.La un moment dat din istorie, în lume existau 9 miliarde de tone de materiale plastice, dintre care cele mai multe au ajuns în ocean sau în depozitele de deșeuri. În funcție de tipul de plastic, poate dura 1.000 de ani pentru ca o pungă de plastic să se rupă, în timp ce pentru sticlele de plastic durează 450 de ani sau mai mult. Au avut loc peste 10.000 de scurgeri de petrol, de produse petroliere brute sau rafinate, care au ucis nenumărate păsări și animale marine.

Curățător Entomicrobiotech: Responsabilități/Atribuții

În timpul curățării, oamenii de știință au descoperit că anumite tipuri de bacterii și insecte adoră să consume produse petrochimice. De exemplu, viermii de ceară (Galleria mellonella) găsesc polietilena delicioasă și pot descompune o pungă de plastic în câteva ore. Bacteriile numite oiloceanspirallales consumă petrol brut și rafinat în ocean.

În viitor, curățătorul Entomicrobiotech va cultiva aceste bacterii și insecte și le va implementa în eforturile de curățare a mediului.
Vor exista programe pe termen lung pentru curățarea plasticului și a uleiului foarte vechi de acum multe decenii – va dura mult timp să mănânci 9 miliarde de tone de plastic! Va exista întotdeauna cerere pentru Produse de curățare Entomicrobiotech și „echipajele de curățare” ale acestora.

Curățător Entomicrobiotech: Abilități

Curățătorii Entomicrobiotech vor avea cunoștințe puternice despre biologia insectelor și bacteriilor și despre cum să le mențină sănătoase. Aceștia vor folosi senzori de mediu și algoritmi analitici pentru a le face cunoscut profilul de deșeuri din zona în care vor lucra, astfel încât să poată implementa bacteriile și insectele potrivite pentru curățare și în ordinea corectă.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.