Joburi de viitor: (77) Optimizator de memorie

Suprasolicitarea informațiilor poate fi o provocare. Pe tot parcursul zilei, oamenii sunt în mod constant„Conectați” la realitatea augmentată, informații personalizate și fluxuri de știri și sunt expuși la o gamă largă de imagini digitale și intrare multisenzorială. Unele persoane pot avea nevoie de perioade de timp în care se „deconectează”, eventual cu sprijinul unui ghid de experiență analogică. Alții consideră că cantitatea de informații pe care o primesc este insuficientă.

Optimizatorul de memorie sprijină capacitățile de memorie prin tehnologii digitale de implant și poate, de asemenea, să elibereze capacitatea existentă de memorie prin ștergerea informațiilor irelevante.
Optimizatorul de memorie trebuie să fie foarte atent la utilizarea acestor tehnici, deoarece pot apărea consecințe psihologice grave ale procesării cognitive atât pentru persoanele care sunt amnezice (adică au lacune de memorie) cât și pentru cele care sunt hipertimice (adică cine își amintește prea mult). Optimizatorul de memorie va identifica implantul potrivit sau tehnica de ștergere a memoriei și apoi va proiecta o soluție de memorie integrată pentru client.

Optimizatorul de memorie va lucra în echipă cu bioingineri, chirurgi de implant și ștergere și psihologi cognitivi.

Optimizatorii de memorie vor fi specialiști în psihologia cognitivă, cu accent pe funcția de memorie. Vor fi familiarizați cu îmbunătățirea și ștergerea memoriei digitale, cu tehnici și tehnologii și știu cum să le folosiți pe ambele pentru a crea un sistem integrat de soluție pentru memorie. Ei rezolvă probleme cu mare atenție la detalii.

#memorie #sanatate #Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, trage un semnal de alarmă privind riscurile majore pentru agricultura Republicii Moldova, după ce România a decis să prelungească restricțiile la importul mai multor produse agroalimentare din Ucraina, în timp ce Chișinăul nu a adoptat măsuri similare.

Potrivit lui Slusari, această decizie creează un pericol direct pentru exporturile moldovenești, în condițiile în care România este principala piață de desfacere pentru mai multe culturi strategice. „În 2025, peste 50% din floarea-soarelui și aproximativ 20% din grâul Moldovei au fost exportate peste Prut”, a subliniat el.

Slusari amintește că în toamna anului 2023 Republica Moldova a fost foarte aproape de a fi inclusă de România în mecanismul de licențiere a importurilor, alături de Ucraina. Bucureștiul se temea atunci că produsele ucrainene ar putea intra pe piața românească sub „steag moldovenesc”, eludând restricțiile impuse Kievului.

„Proiectul deciziei era deja pe masa Guvernului României. Ne-a salvat doar faptul că România a introdus mecanismul de licențiere pentru cereale și floarea-soarelui din Ucraina. Acum acest mecanism nu mai există”, avertizează Slusari.

În acest context, fostul lider al fermierilor afirmă că România, deși sprijină Ucraina la maximum, își protejează ferm propriii producători, în timp ce Republica Moldova riscă să rămână descoperită în fața unui nou val de măsuri protecționiste regionale.