Joburi de viitor: (77) Optimizator de memorie

Suprasolicitarea informațiilor poate fi o provocare. Pe tot parcursul zilei, oamenii sunt în mod constant„Conectați” la realitatea augmentată, informații personalizate și fluxuri de știri și sunt expuși la o gamă largă de imagini digitale și intrare multisenzorială. Unele persoane pot avea nevoie de perioade de timp în care se „deconectează”, eventual cu sprijinul unui ghid de experiență analogică. Alții consideră că cantitatea de informații pe care o primesc este insuficientă.

Optimizatorul de memorie sprijină capacitățile de memorie prin tehnologii digitale de implant și poate, de asemenea, să elibereze capacitatea existentă de memorie prin ștergerea informațiilor irelevante.
Optimizatorul de memorie trebuie să fie foarte atent la utilizarea acestor tehnici, deoarece pot apărea consecințe psihologice grave ale procesării cognitive atât pentru persoanele care sunt amnezice (adică au lacune de memorie) cât și pentru cele care sunt hipertimice (adică cine își amintește prea mult). Optimizatorul de memorie va identifica implantul potrivit sau tehnica de ștergere a memoriei și apoi va proiecta o soluție de memorie integrată pentru client.

Optimizatorul de memorie va lucra în echipă cu bioingineri, chirurgi de implant și ștergere și psihologi cognitivi.

Optimizatorii de memorie vor fi specialiști în psihologia cognitivă, cu accent pe funcția de memorie. Vor fi familiarizați cu îmbunătățirea și ștergerea memoriei digitale, cu tehnici și tehnologii și știu cum să le folosiți pe ambele pentru a crea un sistem integrat de soluție pentru memorie. Ei rezolvă probleme cu mare atenție la detalii.

#memorie #sanatate #Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul bugetului pentru anul 2026 este construit pe o abordare mai responsabilă, cu accent pe investiții și creștere economică, chiar dacă pe dimensiunea socială este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, a declarat deputatul PAS Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

„Ne concentrăm în acest buget pe investiții. Creștem cu 50% investițiile capitale față de anul precedent. Avem alocări substanțiale pentru creșterea economică și infrastructură – 5,6 miliarde de lei din programele de creștere economică”, a declarat Radu Marian.

El a admis că bugetul limitează extinderea cheltuielilor sociale, însă a argumentat că această abordare este necesară pentru a asigura stabilitatea financiară și dezvoltarea economică pe termen mediu. „Poate pe aspectul social bugetul este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, dar trebuie să avem un buget responsabil, ca să avem creștere economică. Ulterior, vara sau în bugetele viitoare, să avem mai multe resurse pentru salarii și alte domenii sociale”, a explicat deputatul.

Totodată, Marian a criticat dur opoziția parlamentară, acuzând-o de populism bugetar. Potrivit acestuia, propunerile avansate de opoziție ar genera cheltuieli suplimentare de 15–20 miliarde de lei, fără acoperire reală. „Sunt proiecte neobișnuit de populiste, pe care niciodată nu le-au propus când erau la guvernare. Noi trebuie să fim responsabili, să avem creștere economică și, pe parcurs, bani pentru salarii mai mari”, a spus Marian.

Pe de altă parte, economistul Veaceslav Ioniță avertizează că majorarea investițiilor capitale anunțată pentru 2026, de peste 55%, până la un nivel prezentat drept „record istoric” de peste 3 miliarde de lei, este în mare parte o iluzie statistică. Într-un interviu pentru Ziua.md, expertul susține că această creștere nu se bazează pe proiecte noi sau pe extinderea reală a investițiilor, ci pe tăieri bugetare și rostogolirea restanțelor din anii precedenți.

Potrivit lui Ioniță, din buget au fost reduse cheltuieli cu impact economic direct: 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă economistul.

Un alt element problematic este capacitatea redusă de implementare. O parte semnificativă a investițiilor planificate pentru 2026 reprezintă, de fapt, restanțe din 2025 – lucrări neexecutate și angajamente reportate. În cazul administrațiilor publice locale, situația este și mai gravă: din 5,2 miliarde de lei promise pentru investiții capitale în 2025, în primele 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%.

„Când investițiile cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază Ioniță, avertizând că discrepanța dintre sumele aprobate și cele realizate este structurală și recurentă.