Joburi de viitor: (82) Analist de predicție a comportamentului

Prezența noastră online este în continuă creștere, semnalând gusturile și preferințele noastre pentru îmbrăcăminte, muzică și divertisment, hobby-uri, etc. În mod similar, tiparele de comportament ale comunităților pot fi urmărite prin cantitatea tot mai mare de date care sunt colectate, stocate și analizate. Algoritmii sunt inventați pentru a da sens modelelor din aceste date.

Analist de predicție a comportamentului: Responsabilități

Un analist de predicție a comportamentului este un om de știință instruit în dezvoltarea de algoritmi care pot duce la seturi de date mari ce proiectează creativ modele viitoare de comportament într-o varietate de utilizări. Acestea ar putea include comercializarea personalizată a produselor, predicție criminalitate, companie de asigurări
decizii, urbanism, guvernare și luarea deciziilor.

Analist de predicție a comportamentului: Abilități

Un analist de predicție a comportamentului va avea nevoie abilități în analiză de date. El va avea nevoie de o logică dezvoltată și va fi bun la rezolvare de probleme. Va avea nevoie de o gândire critică și creativă pentru a identifică modele neașteptate. De asemenea, va avea nevoie de abilități umane pentru a putea gândi modul în care oamenii se comportă astfel încât să dea sens tiparelor lor de activitate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni: