Jongleriile energetice ale lui Spînu. Curent vom avea, dar prețul rămâne o enigmă

În luna iulie vom purta negocieri directe cu ucrainenii. Vom vedea ce preț obținem, dar discutăm cu centrala de la Cuciurgan pentru a obține un preț bun, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Cutia neagră”.

Ministrul susține că și-ar dori un contract pe termen lung de livrare a energiei electrice.

„Noi ne dorim să avem mai multă predictibilitate și suntem gata să semnăm un contract pe o perioadă mai lungă, ca să nu ajungem să discutăm același lucru în fiecare lună. Nu am siguranța că vom putea obține acest lucru, dar am siguranța că Republica Moldova va avea energie electrică”, a precizat Spînu.

Referindu-se la cauza pentru nesemnarea contractului pe termen lung, ministrul a precizat că e vorba de moneda națională leul moldovenesc care trebuie să fie utilizat pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

„Unul dintre aspecte este utilizarea leului pe teritoriul întreg al RM. În aceste discuții, se încearcă să se găsească o formulă care să fie corectă”, a punctat Spînu.

Din 10 iunie, au intrat în vigoare noile tarife la energia electrică, după ce decizia ANRE a fost publicată în Monitorul Oficial.

Consumatorii deserviți de Premier Energy vor achita un tarif de 2,64 lei kwh cu 22% mai mare față de tariful precedent. Consumatorii din nordul țării deserviți de FEE Nord vor achita un tarif mai mare cu 14% – 2,86 kwh.

ANRE a aprobat noile tarife marți, 8 iunie, urmare de scumpirii energiei electrice achiziționate de la Cuciurgan, dar și din Ucraina.

Tarifele la energia electrică, ultima dată, au fost ajustate în luna martie curent.

#Spînu #Energie #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom