Justiție cu statut de VIP! Averea lui Ion Malanciuc, noul judecător constituțional, în cifre

24 Iun. 2025, 11:48
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2025, 11:48 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ion Malanciuc, desemnat recent judecător la Curtea Constituțională a Republicii Moldova, intră în funcție cu o avere impresionantă, conform declarației sale de avere pentru anul 2024. Magistratul a raportat venituri anuale de peste 725.000 lei, provenite din salarii și activități auxiliare.

Printre principalele surse de venit se numără: 519.461 lei – salariu de la Curtea Supremă de Justiție, 1250 euro/lună și 2500 euro/lună – venituri din chirii pentru două apartamente din Chișinău, 17.728 lei – remunerare pentru activitate intelectuală oferită de National Center for State Courts și 90.000 și 173.300 euro – venituri din vânzarea a două apartamente.

Soția sa, Irina Malanciuc, a obținut venituri salariale din funcții publice și de reprezentant al statului în mai multe entități, inclusiv Energocom, Tracom și Hotelul Zarea, cu un total cumulat de aproximativ 196.000 lei.

Malanciuc deține: o casă de locuit și un teren intravilan evaluate la câte 240.000 euro fiecare, dobândite în 2025, un apartament de 46,7 m² (307.411 lei) și un garaj (124.000 lei) și un automobil Toyota RAV4, fabricat în 2020, evaluat la 26.100 dolari.

Judecătorul a declarat un depozit bancar de 50.000 euro la Victoriabank și două împrumuturi: 200.000 lei (din 2020, de la o rudă), 70.000 euro (contractat în 2025).

Malanciuc a cheltuit 142.000 lei pentru educația copilului, la Liceul „Orizont” și aproape 140.000 lei pentru servicii de intermediere imobiliară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.