Kazahstanul ocolește Rusia. Va începe să vândă petrol via Azerbaidjan

Începând cu luna septembrie, Kazahstanul va începe să vândă o parte din petrolul său via cea mai mare conductă petrolieră din Azerbaidjan, ca o alternativă la oleoductul CPC pe care Rusia a ameninţat în trecut să îl închidă, scrie Reuters.

Exporturile de petrol ale Kazahstanului reprezintă peste 1% din livrările mondiale, sau aproximativ 1,4 milioane de barili pe zi. Timp de 20 de ani Kazahstanul şi-a livrat petrolul via Caspian Pipeline Consortium (CPC), una dintre cele mai mari conducte de ţiţei din lume, care aduce petrol din Kazahstan până în portul rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră.

O sursă din apropierea acestui dosar a declarat că grupul de stat „KazMunayGas”, acţionarul majoritar la KMG International, este în discuţii avansate cu divizia de trading a firmei petroliere SOCAR, controlată de statul azer, pentru ca o cantitate de 1,5 milioane de ţiţei kazah să fie vândută anual prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) care livrează petrol azer până în portul turcesc Ceyhan de la Marea Mediterană.

Potrivit informațiilor, aproximativ 30.000 de barili ar putea fi transportați zilnic, ceea ce reprezintă o cantitate nesemnificativă comparativ cu cele 1,4 milioane de barili pe zi care trec prin conducta CPC.

Contractul final ar urma să fie semnat la finele lunii august iar livrările de petrol kazah prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) ar urma să înceapă în luna septembrie, a adăugat sursa citată de Reuters.

De asemenea, începând din 2023, alte 3,5 milioane tone de petrol kazah ar urma să înceapă să fie transportate anual printr-o altă conductă azeră care ajunge până în portul georgian Supsa de la Marea Neagră, au dezvăluit alte două surse.

În acest fel, volumul combinat al livrărilor de petrol kazah prin cele două rute alternative ar ajunge la peste 100.000 de barili pe zi, sau 8% din livrările obişnuite prin conducta CPC.

#Azerbaidjan #Kazahstan #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La cinci ani de la preluarea guvernării, PAS revine asupra politicilor privind susținerea producătorilor locali și lansează campania „Cumpăr BUN de-acasă”, menită să încurajeze populația să opteze pentru produse autohtone în perioada sărbătorilor și pe tot parcursul anului. Inițiativa vine însă într-un context în care autoritățile au renunțat anterior la măsura de protejare a producției interne: cota obligatorie de 50% pentru produsele moldovenești pe rafturile magazinelor.

Campania, lansată la 3 decembrie de Ministerul Agriculturii, reprezintă o schimbare de ton față de poziția adoptată de guvernare în anii trecuți, când orice formă de intervenție în favoarea producătorilor locali era criticată și respinsă în numele liberalizării pieței. Fostul director executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, salută întoarcerea autorităților spre producătorii autohtoni, dar consideră măsura insuficientă.

„Este bine că măcar în al cincilea an de guvernare PAS s-a lansat campania „Cumpăr BUN de-acasă”. Dar este categoric insuficient. Avem nevoie de o campanie amplă, de rafturi speciale, de spoturi la TV, de reguli clare pentru supermarketuri. Importul unor mărfuri pe care le producem și noi distruge economia națională”, a declarat Slusari.

Acesta amintește că alte state europene protejează activ producătorii locali, iar Moldova ar trebui să adopte practici similare, inclusiv prin programe de alimentație sănătoasă în instituțiile publice și politici ferme pentru menținerea producției autohtone pe piață.

Legea privind cota minimă de 50% pentru produsele fabricate în Republica Moldova a fost adoptată în decembrie 2020 și a intrat în vigoare în iulie 2021. În iulie 2022, Parlamentul dominat de PAS a abrogat legea și a invocat incompatibilitatea cu normele pieței libere și cu angajamentele comerciale internaționale ale țării.

Ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a reiterat recent această poziție, declarând la Radio Moldova că o astfel de limitare „nu este corectă, nu este compatibilă cu economia de piață și contravine reglementărilor internaționale și celor mai bune practici europene”. Totodată, oficialul susține că impunerea unei cote minime pentru produsele autohtone nu este posibilă din punct de vedere juridic.

În lipsa unor măsuri legislative, campania „Cumpăr BUN de-acasă” rămâne în principal un apel voluntar către consumatori. Producătorii, însă, avertizează că fără politici coerente, vizibile, agricultura și industria alimentară locală vor continua să fie vulnerabile în fața importurilor și a puterii de negociere a marilor retaileri.