Kazahstanul ocolește Rusia. Va începe să vândă petrol via Azerbaidjan

Începând cu luna septembrie, Kazahstanul va începe să vândă o parte din petrolul său via cea mai mare conductă petrolieră din Azerbaidjan, ca o alternativă la oleoductul CPC pe care Rusia a ameninţat în trecut să îl închidă, scrie Reuters.

Exporturile de petrol ale Kazahstanului reprezintă peste 1% din livrările mondiale, sau aproximativ 1,4 milioane de barili pe zi. Timp de 20 de ani Kazahstanul şi-a livrat petrolul via Caspian Pipeline Consortium (CPC), una dintre cele mai mari conducte de ţiţei din lume, care aduce petrol din Kazahstan până în portul rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră.

O sursă din apropierea acestui dosar a declarat că grupul de stat „KazMunayGas”, acţionarul majoritar la KMG International, este în discuţii avansate cu divizia de trading a firmei petroliere SOCAR, controlată de statul azer, pentru ca o cantitate de 1,5 milioane de ţiţei kazah să fie vândută anual prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) care livrează petrol azer până în portul turcesc Ceyhan de la Marea Mediterană.

Potrivit informațiilor, aproximativ 30.000 de barili ar putea fi transportați zilnic, ceea ce reprezintă o cantitate nesemnificativă comparativ cu cele 1,4 milioane de barili pe zi care trec prin conducta CPC.

Contractul final ar urma să fie semnat la finele lunii august iar livrările de petrol kazah prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) ar urma să înceapă în luna septembrie, a adăugat sursa citată de Reuters.

De asemenea, începând din 2023, alte 3,5 milioane tone de petrol kazah ar urma să înceapă să fie transportate anual printr-o altă conductă azeră care ajunge până în portul georgian Supsa de la Marea Neagră, au dezvăluit alte două surse.

În acest fel, volumul combinat al livrărilor de petrol kazah prin cele două rute alternative ar ajunge la peste 100.000 de barili pe zi, sau 8% din livrările obişnuite prin conducta CPC.

#Azerbaidjan #Kazahstan #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.