Kazahstanul ocolește Rusia. Va începe să vândă petrol via Azerbaidjan

Începând cu luna septembrie, Kazahstanul va începe să vândă o parte din petrolul său via cea mai mare conductă petrolieră din Azerbaidjan, ca o alternativă la oleoductul CPC pe care Rusia a ameninţat în trecut să îl închidă, scrie Reuters.

Exporturile de petrol ale Kazahstanului reprezintă peste 1% din livrările mondiale, sau aproximativ 1,4 milioane de barili pe zi. Timp de 20 de ani Kazahstanul şi-a livrat petrolul via Caspian Pipeline Consortium (CPC), una dintre cele mai mari conducte de ţiţei din lume, care aduce petrol din Kazahstan până în portul rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră.

O sursă din apropierea acestui dosar a declarat că grupul de stat „KazMunayGas”, acţionarul majoritar la KMG International, este în discuţii avansate cu divizia de trading a firmei petroliere SOCAR, controlată de statul azer, pentru ca o cantitate de 1,5 milioane de ţiţei kazah să fie vândută anual prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) care livrează petrol azer până în portul turcesc Ceyhan de la Marea Mediterană.

Potrivit informațiilor, aproximativ 30.000 de barili ar putea fi transportați zilnic, ceea ce reprezintă o cantitate nesemnificativă comparativ cu cele 1,4 milioane de barili pe zi care trec prin conducta CPC.

Contractul final ar urma să fie semnat la finele lunii august iar livrările de petrol kazah prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) ar urma să înceapă în luna septembrie, a adăugat sursa citată de Reuters.

De asemenea, începând din 2023, alte 3,5 milioane tone de petrol kazah ar urma să înceapă să fie transportate anual printr-o altă conductă azeră care ajunge până în portul georgian Supsa de la Marea Neagră, au dezvăluit alte două surse.

În acest fel, volumul combinat al livrărilor de petrol kazah prin cele două rute alternative ar ajunge la peste 100.000 de barili pe zi, sau 8% din livrările obişnuite prin conducta CPC.

#Azerbaidjan #Kazahstan #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.