Kazahstanul ocolește Rusia. Va începe să vândă petrol via Azerbaidjan

Începând cu luna septembrie, Kazahstanul va începe să vândă o parte din petrolul său via cea mai mare conductă petrolieră din Azerbaidjan, ca o alternativă la oleoductul CPC pe care Rusia a ameninţat în trecut să îl închidă, scrie Reuters.

Exporturile de petrol ale Kazahstanului reprezintă peste 1% din livrările mondiale, sau aproximativ 1,4 milioane de barili pe zi. Timp de 20 de ani Kazahstanul şi-a livrat petrolul via Caspian Pipeline Consortium (CPC), una dintre cele mai mari conducte de ţiţei din lume, care aduce petrol din Kazahstan până în portul rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră.

O sursă din apropierea acestui dosar a declarat că grupul de stat „KazMunayGas”, acţionarul majoritar la KMG International, este în discuţii avansate cu divizia de trading a firmei petroliere SOCAR, controlată de statul azer, pentru ca o cantitate de 1,5 milioane de ţiţei kazah să fie vândută anual prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) care livrează petrol azer până în portul turcesc Ceyhan de la Marea Mediterană.

Potrivit informațiilor, aproximativ 30.000 de barili ar putea fi transportați zilnic, ceea ce reprezintă o cantitate nesemnificativă comparativ cu cele 1,4 milioane de barili pe zi care trec prin conducta CPC.

Contractul final ar urma să fie semnat la finele lunii august iar livrările de petrol kazah prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) ar urma să înceapă în luna septembrie, a adăugat sursa citată de Reuters.

De asemenea, începând din 2023, alte 3,5 milioane tone de petrol kazah ar urma să înceapă să fie transportate anual printr-o altă conductă azeră care ajunge până în portul georgian Supsa de la Marea Neagră, au dezvăluit alte două surse.

În acest fel, volumul combinat al livrărilor de petrol kazah prin cele două rute alternative ar ajunge la peste 100.000 de barili pe zi, sau 8% din livrările obişnuite prin conducta CPC.

#Azerbaidjan #Kazahstan #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.