Kim Kardashian este oficial miliardar. Care sunt sursele ei de bogăție

Kim Kardashian apare pentru prima dată în lista celor mai bogați oameni din lume, în topul realizat de revista Forbes. Anterior, Kim a mai apărut pe paginile revistei, dar pentru alte merite. În 2011, a fost menționată pentru numărul de urmăritori pe Twitter, care era de 6,6 milioane, mai mare decât numărul de urmăritori a lui Barack Obama. De asemenea, 5 ani mai târziu a apărut pe coperta revistei Forbes datorită jocului său mobil, care i-a adus un câștig de 51 de milioane de dolari în acel an.

Forbes estimează că Kardashian are o avere de 1 miliard de dolari, în creștere față de 780 de milioane de dolari în octombrie, datorită a două afaceri profitabile – KKW Beauty and Skims, precum și numerar din emisiuni televizate, acorduri de aprobare și o serie de investiții mai mici.

Kardashian a fondat KKW Beauty în 2017, în urma succesului surorii sale vitrege Kylie Jenner, Kylie Cosmetics. Ea a luat exemplul lui Kylie, folosind un model similar direct de la consumator, care se bazează foarte mult pe marketingul pe rețelele sociale. Prima ei lansare, 300.000 de truse de contur, s-a vândut în decurs de două ore. Până în 2018, afacerea sa extins în farduri de pleoape, corectori, rujuri și parfumuri și a adus venituri de aproximativ 100 de milioane de dolari.

Anul trecut a vândut 20% din KKW Beauty către conglomeratul de produse cosmetice Coty pentru 200 de milioane de dolari, o afacere care a evaluat compania la 1 miliard de dolari.

De asemenea, în 2019, Kim a lansat linia de articole de îmbrăcăminte Skims. A strâns bani de la specialiști în modă, cum ar fi Natalie Massane de la Net-a-Porter și Andrew Rosen de la Theory, și și-a valorificat mass-media de pe rețelele de socializare pentru a marca brandul. (Acum are 69,6 milioane de urmăritori pe Twitter și 213 de milioane de urmăritori pe Instagram.).

Restul averii Kardashian se află în numerar și investiții, inclusiv imobiliare. În fiecare an, din 2012, a câștigat cel puțin 10 milioane de dolari pre-impozite, datorită numărului Forbes, datorită cecurilor de plată de la Keeping Up With the Kardashians, oferte de susținere și eforturi precum jocul mobil menționat anterior și aplicația ei Kimoji, care a dispărut acum. De asemenea, are trei proprietăți în Calabasas, la nord-vest de Los Angeles, și un portofoliu de investiții blue-chip, inclusiv acțiuni ale Disney, Amazon, Netflix și Adidas pe care viitorul ei soț Kanye West i le-a dăruit de Crăciun în 2017.

#forbes #miliardar #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.