Kim Kardashian este oficial miliardar. Care sunt sursele ei de bogăție

Kim Kardashian apare pentru prima dată în lista celor mai bogați oameni din lume, în topul realizat de revista Forbes. Anterior, Kim a mai apărut pe paginile revistei, dar pentru alte merite. În 2011, a fost menționată pentru numărul de urmăritori pe Twitter, care era de 6,6 milioane, mai mare decât numărul de urmăritori a lui Barack Obama. De asemenea, 5 ani mai târziu a apărut pe coperta revistei Forbes datorită jocului său mobil, care i-a adus un câștig de 51 de milioane de dolari în acel an.

Forbes estimează că Kardashian are o avere de 1 miliard de dolari, în creștere față de 780 de milioane de dolari în octombrie, datorită a două afaceri profitabile – KKW Beauty and Skims, precum și numerar din emisiuni televizate, acorduri de aprobare și o serie de investiții mai mici.

Kardashian a fondat KKW Beauty în 2017, în urma succesului surorii sale vitrege Kylie Jenner, Kylie Cosmetics. Ea a luat exemplul lui Kylie, folosind un model similar direct de la consumator, care se bazează foarte mult pe marketingul pe rețelele sociale. Prima ei lansare, 300.000 de truse de contur, s-a vândut în decurs de două ore. Până în 2018, afacerea sa extins în farduri de pleoape, corectori, rujuri și parfumuri și a adus venituri de aproximativ 100 de milioane de dolari.

Anul trecut a vândut 20% din KKW Beauty către conglomeratul de produse cosmetice Coty pentru 200 de milioane de dolari, o afacere care a evaluat compania la 1 miliard de dolari.

De asemenea, în 2019, Kim a lansat linia de articole de îmbrăcăminte Skims. A strâns bani de la specialiști în modă, cum ar fi Natalie Massane de la Net-a-Porter și Andrew Rosen de la Theory, și și-a valorificat mass-media de pe rețelele de socializare pentru a marca brandul. (Acum are 69,6 milioane de urmăritori pe Twitter și 213 de milioane de urmăritori pe Instagram.).

Restul averii Kardashian se află în numerar și investiții, inclusiv imobiliare. În fiecare an, din 2012, a câștigat cel puțin 10 milioane de dolari pre-impozite, datorită numărului Forbes, datorită cecurilor de plată de la Keeping Up With the Kardashians, oferte de susținere și eforturi precum jocul mobil menționat anterior și aplicația ei Kimoji, care a dispărut acum. De asemenea, are trei proprietăți în Calabasas, la nord-vest de Los Angeles, și un portofoliu de investiții blue-chip, inclusiv acțiuni ale Disney, Amazon, Netflix și Adidas pe care viitorul ei soț Kanye West i le-a dăruit de Crăciun în 2017.

#forbes #miliardar #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei a răspuns întrebărilor BANI.MD cu privire la licitația pentru noile centrale de cogenerare ale Termoelectrica (PIESACET-2), în contextul diferenței de peste 36 milioane euro dintre prețul estimat (81 mil. euro) și ofertele rămase în cursă (111,5–114 mil. euro). Instituția precizează că evaluarea ofertelor este în derulare „strict în conformitate cu Regulamentul de achiziții al Băncii Mondiale”, iar rezultatele vor fi publicate de UCIPE imediat ce vor fi disponibile.

Ministerul afirmă că, având în vedere că proiectul este finanțat dintr-un împrumut al Băncii Mondiale, toate etapele – inclusiv verificarea tehnică și financiară, analiza eventualelor contestații și validarea concluziilor – se desfășoară sub mecanismele standard de control ale finanțatorului. În acest stadiu, diferența de preț „constituie o etapă procedurală ce necesită analiză detaliată”, iar orice ajustare a structurii proiectului sau a bugetului „se va face cu acordul și sub monitorizarea Băncii Mondiale”, ceea ce, potrivit ministerului, garantează utilizarea adecvată a fondurilor.

Referitor la solicitarea unei expertize independente pentru a verifica dacă ofertele sunt fundamentate sau umflate artificial, Ministerul Energiei arată că evaluarea este realizată de Comisia de Evaluare desemnată, conform regulilor Băncii Mondiale, „care reprezintă forma standard de expertiză aplicată tuturor proiectelor finanțate din împrumuturile sale”.

La întrebarea de ce procedura nu a fost suspendată, în condițiile în care statul „nu-și poate permite” prețurile ofertate, instituția explică faptul că procesul se desfășoară exclusiv după regulile finanțatorului: suspendarea, relansarea ori ajustarea licitației „pot fi decise doar cu acordul Băncii Mondiale”. În prezent, Raportul combinat de evaluare se află la examinare și aprobare; după validarea sa, vor fi analizate opțiunile pentru a asigura continuitatea și finalizarea eficientă a proiectului PIESACET-2.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.