Kim Kardashian este oficial miliardar. Care sunt sursele ei de bogăție

Kim Kardashian apare pentru prima dată în lista celor mai bogați oameni din lume, în topul realizat de revista Forbes. Anterior, Kim a mai apărut pe paginile revistei, dar pentru alte merite. În 2011, a fost menționată pentru numărul de urmăritori pe Twitter, care era de 6,6 milioane, mai mare decât numărul de urmăritori a lui Barack Obama. De asemenea, 5 ani mai târziu a apărut pe coperta revistei Forbes datorită jocului său mobil, care i-a adus un câștig de 51 de milioane de dolari în acel an.

Forbes estimează că Kardashian are o avere de 1 miliard de dolari, în creștere față de 780 de milioane de dolari în octombrie, datorită a două afaceri profitabile – KKW Beauty and Skims, precum și numerar din emisiuni televizate, acorduri de aprobare și o serie de investiții mai mici.

Kardashian a fondat KKW Beauty în 2017, în urma succesului surorii sale vitrege Kylie Jenner, Kylie Cosmetics. Ea a luat exemplul lui Kylie, folosind un model similar direct de la consumator, care se bazează foarte mult pe marketingul pe rețelele sociale. Prima ei lansare, 300.000 de truse de contur, s-a vândut în decurs de două ore. Până în 2018, afacerea sa extins în farduri de pleoape, corectori, rujuri și parfumuri și a adus venituri de aproximativ 100 de milioane de dolari.

Anul trecut a vândut 20% din KKW Beauty către conglomeratul de produse cosmetice Coty pentru 200 de milioane de dolari, o afacere care a evaluat compania la 1 miliard de dolari.

De asemenea, în 2019, Kim a lansat linia de articole de îmbrăcăminte Skims. A strâns bani de la specialiști în modă, cum ar fi Natalie Massane de la Net-a-Porter și Andrew Rosen de la Theory, și și-a valorificat mass-media de pe rețelele de socializare pentru a marca brandul. (Acum are 69,6 milioane de urmăritori pe Twitter și 213 de milioane de urmăritori pe Instagram.).

Restul averii Kardashian se află în numerar și investiții, inclusiv imobiliare. În fiecare an, din 2012, a câștigat cel puțin 10 milioane de dolari pre-impozite, datorită numărului Forbes, datorită cecurilor de plată de la Keeping Up With the Kardashians, oferte de susținere și eforturi precum jocul mobil menționat anterior și aplicația ei Kimoji, care a dispărut acum. De asemenea, are trei proprietăți în Calabasas, la nord-vest de Los Angeles, și un portofoliu de investiții blue-chip, inclusiv acțiuni ale Disney, Amazon, Netflix și Adidas pe care viitorul ei soț Kanye West i le-a dăruit de Crăciun în 2017.

#forbes #miliardar #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.