Kim Kardashian este oficial miliardar. Care sunt sursele ei de bogăție

Kim Kardashian apare pentru prima dată în lista celor mai bogați oameni din lume, în topul realizat de revista Forbes. Anterior, Kim a mai apărut pe paginile revistei, dar pentru alte merite. În 2011, a fost menționată pentru numărul de urmăritori pe Twitter, care era de 6,6 milioane, mai mare decât numărul de urmăritori a lui Barack Obama. De asemenea, 5 ani mai târziu a apărut pe coperta revistei Forbes datorită jocului său mobil, care i-a adus un câștig de 51 de milioane de dolari în acel an.

Forbes estimează că Kardashian are o avere de 1 miliard de dolari, în creștere față de 780 de milioane de dolari în octombrie, datorită a două afaceri profitabile – KKW Beauty and Skims, precum și numerar din emisiuni televizate, acorduri de aprobare și o serie de investiții mai mici.

Kardashian a fondat KKW Beauty în 2017, în urma succesului surorii sale vitrege Kylie Jenner, Kylie Cosmetics. Ea a luat exemplul lui Kylie, folosind un model similar direct de la consumator, care se bazează foarte mult pe marketingul pe rețelele sociale. Prima ei lansare, 300.000 de truse de contur, s-a vândut în decurs de două ore. Până în 2018, afacerea sa extins în farduri de pleoape, corectori, rujuri și parfumuri și a adus venituri de aproximativ 100 de milioane de dolari.

Anul trecut a vândut 20% din KKW Beauty către conglomeratul de produse cosmetice Coty pentru 200 de milioane de dolari, o afacere care a evaluat compania la 1 miliard de dolari.

De asemenea, în 2019, Kim a lansat linia de articole de îmbrăcăminte Skims. A strâns bani de la specialiști în modă, cum ar fi Natalie Massane de la Net-a-Porter și Andrew Rosen de la Theory, și și-a valorificat mass-media de pe rețelele de socializare pentru a marca brandul. (Acum are 69,6 milioane de urmăritori pe Twitter și 213 de milioane de urmăritori pe Instagram.).

Restul averii Kardashian se află în numerar și investiții, inclusiv imobiliare. În fiecare an, din 2012, a câștigat cel puțin 10 milioane de dolari pre-impozite, datorită numărului Forbes, datorită cecurilor de plată de la Keeping Up With the Kardashians, oferte de susținere și eforturi precum jocul mobil menționat anterior și aplicația ei Kimoji, care a dispărut acum. De asemenea, are trei proprietăți în Calabasas, la nord-vest de Los Angeles, și un portofoliu de investiții blue-chip, inclusiv acțiuni ale Disney, Amazon, Netflix și Adidas pe care viitorul ei soț Kanye West i le-a dăruit de Crăciun în 2017.

#forbes #miliardar #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.