Kosovo pe un butoi de pulbere. Anunţul guvernului de la Pristina

Guvernul din Kosovo a amânat punerea în aplicare a unei decizii care i-ar fi obligat pe sârbii din nordul ţării să solicite plăcuţe de înmatriculare auto emise de instituţiile de la Pristina, din cauza tensiunilor dintre poliţie şi comunităţile locale care au pus blocaje rutiere.

Duminică seara, protestatarii au parcat camioane pline cu pietriş şi alte utilaje grele pe drumurile care duc la cele două puncte de trecere a frontierei, Jarinje şi Bernjak, într-un teritoriu în care sârbii sunt majoritari. Poliţia din Kosovo a declarat că a fost nevoită să închidă punctele de trecere a frontierei.

„Situaţia generală de securitate în municipalităţile din nordul Kosovo este tensionată”, a declarat într-un comunicat misiunea KFOR, condusă de NATO în Kosovo.

La 14 ani după ce Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia, aproximativ 50.000 de sârbi care trăiesc în nordul ţării folosesc plăcuţe de înmatriculare şi documente emise de autorităţile sârbe, refuzând să recunoască instituţiile din capitala Pristina, relatează Reuters.

Guvernul premierului Albin Kurti a declarat că le va acorda sârbilor o perioadă de tranziţie de 60 de zile pentru a obţine plăcuţe de înmatriculare, la un an după ce a renunţat la încercarea de a le impune din cauza unor proteste similare.

De asemenea, guvernul a decis că, începând cu 1 august, toţi cetăţenii din Serbia care vizitează Kosovo vor trebui să obţină un document suplimentar la graniţă care să le acorde permisiunea de a intra.

O regulă similară este aplicată de autorităţile de la Belgrad kosovarilor care vizitează Serbia.

Însă, în urma tensiunilor de duminică seara şi a consultărilor cu ambasadorii UE şi SUA, guvernul a declarat că îşi va amâna planul cu o lună şi că va începe punerea în aplicare la 1 septembrie.

Mai devreme duminică, poliţia a declarat că s-au tras focuri de armă „în direcţia unităţilor de poliţie, dar din fericire nimeni nu a fost rănit”.

Sirenele de raid aerian au fost auzite timp de mai bine de trei ore în micul oraş Mitrovica de Nord, locuit în principal de sârbi.

În urmă cu un an, după ce sârbii din localitate au blocat aceleaşi drumuri din cauza unor plăcuţe de înmatriculare, guvernul din Kosovo a desfăşurat forţe speciale de poliţie, iar Belgradul a pilotat avioane de vânătoare în apropierea graniţei.

Tensiunile dintre cele două ţări rămân ridicate, iar pacea fragilă din Kosovo este menţinută de o misiune NATO care are 3 770 de soldaţi pe teren.

#Vucic said that the #Kosovo police will launch a special operation against the #Serbs in the coming hours https://t.co/ZJP6PNkA5D pic.twitter.com/q9EYefWkPy

— Troubleless (@Troubleless_) July 31, 2022

#kosovo #tensiuni #serbia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.