La ani-lumină de Occident! Moldova, blocată la nivelul Etiopiei la capitolul știință

Investițiile în cercetare și dezvoltare rămân la niveluri modeste în regiune, iar comparațiile internaționale arată un decalaj față de economiile avansate. Datele din raportul „Indicatorii științei 2026” indică faptul că țări precum Rusia alocă circa 0,97% din PIB pentru cercetare, nivel comparabil cu state precum Malaezia (1,01%) și Egipt (1,03%).

În acest context, Republica Moldova se menține în aceeași zonă de performanță, cu investiții reduse în cercetare și inovare, apropiate de nivelul țărilor emergente. Este vorba de alocări de 0,22%.

Diferența față de liderii globali este însă mare. State precum Israel investesc peste 6% din PIB în cercetare, Coreea de Sud aproape 5%, iar economii dezvoltate precum SUA, Germania sau Japonia alocă de câteva ori mai mult decât țările din Europa de Est.

Datele arată că nivelul scăzut al finanțării afectează direct performanța sistemului de cercetare: numărul publicațiilor științifice scade, iar capacitatea de inovare este limitată.

În plus, tendințele din ultimii ani indică o diminuare a investițiilor publice în cercetare, ceea ce accentuează decalajul față de statele dezvoltate și reduce competitivitatea pe termen lung.

#stiinta #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.