La Plăcinte se prăbuşeşte şi închide mai multe locaţii în România

13 Nov. 2022, 04:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Nov. 2022, 04:45 // Actual //  bani.md

Lanţul de restaurante La Plăcinte, intrat pe piaţa locală în toamna lui 2013, mai operează astăzi doar patru unităţi, toate în Bucureşti. În cel mai bun moment pentru business, în perioada 2016-2017, reţeaua număra de trei ori mai multe localuri, notează businessmagazin.robusinessmagazin.ro.

Astăzi, toate localurile operate sub brandul La Plăcinte sunt amplasate în Bucureşti. Anterior, au fost funcţionale unităţi şi în provincie, în oraşe precum Sibiu, Iaşi, Braşov sau Ploieşti.

Lanţul de restaurante La Plăcinte, intrat pe piaţa locală în toamna lui 2013, mai operează astăzi doar patru unităţi, toate în Bucureşti. În cel mai bun moment pentru business, în perioada 2016-2017, reţeaua număra de trei ori mai multe localuri.

Businessul originar din Republica Moldova, ţară unde astăzi funcţionea­ză opt restaurante sub acelaşi brand – La Plăcinte -, conform site-ului pro­priu, a venit pe plan local acum aproa­pe un deceniu. În primii ani, compania s-a extins accelerat atât pe piaţa din Bucureşti, cât şi în alte oraşe mari din ţară, mizând pe un model mixt de dez­voltare – deschideri proprii şi franciză. Mai mult, încurajaţi de rezultatele primului concept, La Plăcinte, oficialii businessului au adus în România şi un al doilea brand – Andy’s Pizza, şi acesta originar tot de peste Prut. Dacă în Republica Moldova sunt funcţio­na­le peste 20 astfel de unităţi, în Româ­nia conceptul nu a prins, aşa că singu­rul local a fost închis şi înlocuit tot cu La Plăcinte. Între timp însă, şi acesta a tras obloanele, astfel că spaţiul din centrul Capitalei – de la intrarea în centrul istoric – stă astăzi gol.

Compania a închis, de altfel, mai multe restaurante centrale, inclusiv pe cel din zona Piaţa Romană, amplasat într-un spaţiu pe unde, de-a lungul anilor s-au perindat mai mulţi jucători HoReCa, inclusiv Burger King. La Plă­cinte nu a renunţat doar la loca­lurile vechi, ci şi la cele noi. Conform celor mai recente date ZF, în 2019, pe final de an, compania urma să meargă cu un restaurant la parterul clădirii de birouri Day Tower din zona Unirii. Acesta nu figurează astăzi pe harta reţelei.

Restructurarea lanţului de restau­rante a început încă din perioada 2018-2019, după anii de boom când La Plăcinte deschidea localuri pe bandă rulantă şi miza atât pe dezvoltare directă, cât şi în franciză.
Iniţial au fost închise localurile din provincie, din oraşe precum Sibiu, Ploieşti sau Braşov, iar apoi cele din Capitală.

Motivele care au stat în spatele deciziei de a închide majoritatea restaurantelor nu sunt cunoscute, dat fiind că reprezentanţii La Plăcinte sunt printre cei mai discreţi din piaţă, astfel că singurele informaţii disponibile sunt cele publice.

Până recent, compania era controlată de Andrei Tranga, cunoscut drept proprietarul La Plăcinte şi AndyÕs Pizza în România şi Republica Moldova. În 2019, el a fost reţinut de procurorii moldoveni pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale într-un dosar penal deschis pentru şantaj, transmite presa de peste Prut.

Acum, acţionarul companiei Andy’s Pizza, SRL-ul care operează businessul La Plăcinte din România, este deţinut de firma Lumea Gustului din Chişinău, Republica Moldova, conform platformei de analiză a companiilor Confidas.ro. Nu există însă date despre cine se află în spatele ei.

Restructurarea businessului nu este vizibilă doar la nivel de România, ci şi acasă, în Republica Moldova. În urmă cu câţiva ani, aici erau de două ori mai multe localuri La Plăcinte şi circa 40 de pizzerii AndyÕs Pizza, un număr dublu faţă de prezent.

Situaţia La Plăcinte în România nu este singulară, de-a lungul anilor, pe piaţa extrem de fragmentată a restaurantelor, cafenelelor şi barurilor exitând mai mult jucători care s-au extins accelerat pentru ca apoi să închidă o bună parte sau chiar toate localurile. Turabo şi Chocolat sunt doar două exemple. Brandul Turabo nu mai există, pe când Chocolat mai are o singură unitate.

Închiderea de localuri La Plăcinte se vede şi în cifra de afaceri a companiei din România, care a ajuns la 15,5 mil. lei în 2021, aproape la jumătate faţă de maximele din 2016-2017. Totuşi, businessul a crescut cu 28% versus 2020, primul an de pandemie, când localurile HoReCa au stat mai mult închise.

Realitatea Live

12 Ian. 2026, 16:31
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Ian. 2026, 16:31 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi susține că cetățenii Republicii Moldova achită în facturile la gaze un suprapreț față de costul real la care statul a procurat gazele naturale pentru anul 2026. Într-o postare pe Facebook, acesta afirmă că diferența dintre prețul de achiziție și tariful plătit de populație ar ajunge la sute de milioane de euro.

Potrivit datelor prezentate de Verbițchi, compania Energocom a asigurat peste 75% din necesarul de gaze pentru iarna 2025–2026, iar încă din septembrie 2025 ar fi fost contractate peste 90% din volumele necesare pentru întregul an 2026. Statul ar fi cumpărat în total 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro pentru mia de metri cubi, pentru care din buget au fost alocați 320 de milioane de euro.

Conform structurii costurilor prezentate de Verbițchi, 60,52% din această sumă reprezintă prețul gazelor propriu-zise, 28,39% serviciile de transport, 4,84% distribuția, 4,51% furnizarea, iar 1,54% componenta de corectare.

În același timp, cetățenii achită în prezent un tarif de 16,74 lei pentru un metru cub de gaze. Dacă acest tarif este aplicat asupra volumului anual de 782 de milioane de metri cubi, rezultă încasări de aproximativ 667 de milioane de euro, ceea ce înseamnă un supraplus de circa 347 de milioane de euro față de suma plătită de stat pentru achiziția gazelor.

Verbițchi susține că, la prețul de 410 euro pentru mia de metri cubi, tariful real pe care ar trebui să îl plătească populația ar fi de aproximativ 11 lei per metru cub cu TVA inclus, nu 16,74 lei. Diferența de aproape 5,75 lei pentru fiecare metru cub ar genera, potrivit calculelor sale, un profit de circa 229 de milioane de euro obținut pe seama consumatorilor.

Fostul consilier afirmă că această diferență nu ajunge în bugetul de stat, ci este direcționată către diverse companii din sectorul energetic, inclusiv firme apropiate guvernării. El indică în special compania Vestmoldtransgaz, care ar încasa aproape 28,4% din sumele plătite de cetățeni pentru servicii de transport.

În același context, Verbițchi aduce și acuzații privind achiziții publice dubioase, menționând că același software ar fi fost cumpărat atât de Moldovagaz și Chișinău-Gaz cu 52,6 milioane de lei, cât și de Energocom cu încă 7 milioane de lei, inclusiv prin contracte în euro, ceea ce ar contraveni legislației. El afirmă că datele sunt preluate de pe platforma achizitii.md și din surse media finanțate de stat, iar concluziile, spune el, le aparțin cititorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!