Laptele mai scump a înjumătățit profitul milionarului din lactate

ProdLacta, controlată de Vladimir Jardan unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa lactatelor din Republica Moldova, a înregistrat în prima jumătate a anului 2021 un profit net de 441.000 de lei (circa 89,2 mii euro), în scădere cu 49,5% faţă de prima parte a anului trecut, potrivit raportului semestrial al companiei publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti.

Cifra de afaceri a fost și ea în scădere de 56,2 milioane de lei, în scădere cu 4,6% faţă de anul trecut, arată datele publice. În raport se mai arată că factorii care ar putea afecta lichiditatea firmei sunt: tendinţa creşterii preţului laptelui de calitate superioară, scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi creşterea preţurilor de achiziţie pentru materialele directe.

În anul 2020, ProdLacta înregistrat o cifră de afaceri de 110 milioane de lei, în creştere cu 10% comparativ cu anul precedent, şi un profit de 1,6 milioane de lei, mai mare cu 33% decât cel din 2019, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Principalele pieţe de desfacere ale producătorului sunt judeţele Braşov, Prahova, Argeş, Buzău, Constanţa, Iaşi şi municipiul Bucureşti din România, iar compania livrează producţia în principalele reţele de magazine din România, precum Metro, Selgros, Carrefour, Real, Cora sau Kaufland.

La export merge doar 8-9% din producţie, în special în Republica Moldova.

În prezent Prodlacta are o cotă de piaţă de 0,7% în România, în timp ce grupul JLC din care face parte deţine mai mult de 50% din piaţa lactatelor din Moldova. Grupul JLC este controlat de milionarul Vladimir Jardan.

#Prodlacta #milionar #lactate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”