Laptele mai scump a înjumătățit profitul milionarului din lactate

ProdLacta, controlată de Vladimir Jardan unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa lactatelor din Republica Moldova, a înregistrat în prima jumătate a anului 2021 un profit net de 441.000 de lei (circa 89,2 mii euro), în scădere cu 49,5% faţă de prima parte a anului trecut, potrivit raportului semestrial al companiei publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti.

Cifra de afaceri a fost și ea în scădere de 56,2 milioane de lei, în scădere cu 4,6% faţă de anul trecut, arată datele publice. În raport se mai arată că factorii care ar putea afecta lichiditatea firmei sunt: tendinţa creşterii preţului laptelui de calitate superioară, scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi creşterea preţurilor de achiziţie pentru materialele directe.

În anul 2020, ProdLacta înregistrat o cifră de afaceri de 110 milioane de lei, în creştere cu 10% comparativ cu anul precedent, şi un profit de 1,6 milioane de lei, mai mare cu 33% decât cel din 2019, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Principalele pieţe de desfacere ale producătorului sunt judeţele Braşov, Prahova, Argeş, Buzău, Constanţa, Iaşi şi municipiul Bucureşti din România, iar compania livrează producţia în principalele reţele de magazine din România, precum Metro, Selgros, Carrefour, Real, Cora sau Kaufland.

La export merge doar 8-9% din producţie, în special în Republica Moldova.

În prezent Prodlacta are o cotă de piaţă de 0,7% în România, în timp ce grupul JLC din care face parte deţine mai mult de 50% din piaţa lactatelor din Moldova. Grupul JLC este controlat de milionarul Vladimir Jardan.

#Prodlacta #milionar #lactate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.