Laptele mai scump a înjumătățit profitul milionarului din lactate

ProdLacta, controlată de Vladimir Jardan unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa lactatelor din Republica Moldova, a înregistrat în prima jumătate a anului 2021 un profit net de 441.000 de lei (circa 89,2 mii euro), în scădere cu 49,5% faţă de prima parte a anului trecut, potrivit raportului semestrial al companiei publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti.

Cifra de afaceri a fost și ea în scădere de 56,2 milioane de lei, în scădere cu 4,6% faţă de anul trecut, arată datele publice. În raport se mai arată că factorii care ar putea afecta lichiditatea firmei sunt: tendinţa creşterii preţului laptelui de calitate superioară, scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi creşterea preţurilor de achiziţie pentru materialele directe.

În anul 2020, ProdLacta înregistrat o cifră de afaceri de 110 milioane de lei, în creştere cu 10% comparativ cu anul precedent, şi un profit de 1,6 milioane de lei, mai mare cu 33% decât cel din 2019, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Principalele pieţe de desfacere ale producătorului sunt judeţele Braşov, Prahova, Argeş, Buzău, Constanţa, Iaşi şi municipiul Bucureşti din România, iar compania livrează producţia în principalele reţele de magazine din România, precum Metro, Selgros, Carrefour, Real, Cora sau Kaufland.

La export merge doar 8-9% din producţie, în special în Republica Moldova.

În prezent Prodlacta are o cotă de piaţă de 0,7% în România, în timp ce grupul JLC din care face parte deţine mai mult de 50% din piaţa lactatelor din Moldova. Grupul JLC este controlat de milionarul Vladimir Jardan.

#Prodlacta #milionar #lactate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.