Lecția economică de la Alaiba, varianta slow-motion: PIB-ul a crescut cu 0,1%, exact cât să nu scadă

Economia Republicii Moldova a înregistrat în 2024 o creștere de doar 0,1% în termeni reali față de anul precedent, conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). PIB-ul a ajuns la 323,8 miliarde lei, însă evoluția modestă a fost influențată de declinul agriculturii și industriei, în timp ce tranzacțiile imobiliare și consumul populației au susținut o creștere fragilă.

În ultimul trimestru al anului 2024, valoarea adăugată brută (VAB) s-a redus cu 1,9%, contribuind cu -1,6% la evoluția PIB.

Sectorele care au tras PIB-ul în jos:

Agricultură, silvicultură și pescuit: -3,0% (VAB în scădere cu 40,8%)
Industria prelucrătoare: -0,5% (VAB în scădere cu 5,8%)
Construcții: -0,3% (VAB în scădere cu 3,1%)

Domenii care au susținut economia:

Tranzacții imobiliare: +1,1% (VAB în creștere cu 16,3%)
Cazare și alimentație publică: +0,3% (VAB în creștere cu 22,6%)
Comerț și reparații auto: +0,3% (VAB în creștere cu 1,9%)
Informații și comunicații: +0,2% (VAB în creștere cu 3,0%)
Pe partea de utilizare a PIB, consumul gospodăriilor populației a fost principalul motor al creșterii, contribuind cu +1,2%, în timp ce exporturile nete au avut un impact negativ de -6,9%, din cauza scăderii exporturilor cu 10,8% și creșterii importurilor cu 5,0%.

În ansamblu, PIB-ul Moldovei a fost influențat de scăderea agriculturii (-1,3%) și a transporturilor (-0,2%), în timp ce sectoarele cu evoluție pozitivă au inclus informații și comunicații: +0,4%, construcții: +0,2%, activități financiare și asigurări: +0,2% și producția și furnizarea de energie: +0,2%.

Consumul populației a crescut cu 2,4%, având o contribuție pozitivă de +2,0% asupra PIB-ului, însă economia a fost afectată de deteriorarea comerțului extern, exporturile scăzând cu 5,0%, în timp ce importurile au crescut cu 5,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.