Lecția economică de la Alaiba, varianta slow-motion: PIB-ul a crescut cu 0,1%, exact cât să nu scadă

Economia Republicii Moldova a înregistrat în 2024 o creștere de doar 0,1% în termeni reali față de anul precedent, conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). PIB-ul a ajuns la 323,8 miliarde lei, însă evoluția modestă a fost influențată de declinul agriculturii și industriei, în timp ce tranzacțiile imobiliare și consumul populației au susținut o creștere fragilă.

În ultimul trimestru al anului 2024, valoarea adăugată brută (VAB) s-a redus cu 1,9%, contribuind cu -1,6% la evoluția PIB.

Sectorele care au tras PIB-ul în jos:

Agricultură, silvicultură și pescuit: -3,0% (VAB în scădere cu 40,8%)
Industria prelucrătoare: -0,5% (VAB în scădere cu 5,8%)
Construcții: -0,3% (VAB în scădere cu 3,1%)

Domenii care au susținut economia:

Tranzacții imobiliare: +1,1% (VAB în creștere cu 16,3%)
Cazare și alimentație publică: +0,3% (VAB în creștere cu 22,6%)
Comerț și reparații auto: +0,3% (VAB în creștere cu 1,9%)
Informații și comunicații: +0,2% (VAB în creștere cu 3,0%)
Pe partea de utilizare a PIB, consumul gospodăriilor populației a fost principalul motor al creșterii, contribuind cu +1,2%, în timp ce exporturile nete au avut un impact negativ de -6,9%, din cauza scăderii exporturilor cu 10,8% și creșterii importurilor cu 5,0%.

În ansamblu, PIB-ul Moldovei a fost influențat de scăderea agriculturii (-1,3%) și a transporturilor (-0,2%), în timp ce sectoarele cu evoluție pozitivă au inclus informații și comunicații: +0,4%, construcții: +0,2%, activități financiare și asigurări: +0,2% și producția și furnizarea de energie: +0,2%.

Consumul populației a crescut cu 2,4%, având o contribuție pozitivă de +2,0% asupra PIB-ului, însă economia a fost afectată de deteriorarea comerțului extern, exporturile scăzând cu 5,0%, în timp ce importurile au crescut cu 5,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un apartament a ajuns să aibă calculat un consum de 364 de metri cubi de apă caldă într-o singură lună, după ce diferența dintre contorul comun al blocului și consumurile declarate a fost repartizată unor locatari cu contoare expirate sau fără date de consum. Cazul este reflectat în proiectul elaborat de Ministerul Energiei pentru modificarea Regulamentului cu privire la prestarea şi achitarea serviciilor comunale şi necomunale, ca exemplu al situațiilor nerealiste la care poate duce actualul mecanism de repartizare.

Pentru a evita astfel de situații, Ministerul Energiei propune schimbări privind facturarea apei, apei calde și energiei termice, dar și modul de verificare a contoarelor și de recalculare a facturilor. Problema contoarelor expirate este una semnificativă. În perioada septembrie 2023 – august 2025, verificarea metrologică a contoarelor era expirată în fiecare lună la aproximativ 6 400–7 700 de apartamente din aria de activitate a Termoelectrica. În același timp, întreprinderea a identificat aproximativ 100 de unități lunar în care indicii reali ai contoarelor de apă caldă nu corespundeau celor declarați de proprietari sau locatari.

În acest context, proiectul propune ca apartamentele fără contoare sau cu contoare a căror verificare metrologică a expirat să fie facturate după norma de consum per persoană doar în primele trei luni. După această perioadă, diferențele de consum vor fi repartizate între unitățile necontorizate. Dacă diferența nu este acoperită, restul va fi împărțit între toate apartamentele, proporțional consumului declarat sau facturat. Aceeași regulă este prevăzută și pentru apa caldă.

Proiectul introduce și obligația furnizorului sau distribuitorului de a anunța consumatorul cu cel puțin trei luni înainte că urmează să expire verificarea metrologică a contorului. Totodată, volumul total facturat pe baza datelor declarate și a regulilor pentru unitățile necontorizate nu va putea depăși volumul înregistrat de contorul de branșament pentru perioada respectivă.

Se schimbă și regula privind verificarea efectivă a datelor. În prezent, regulamentul prevede verificarea o dată la trei luni, însă documentele arată că această obligație nu este respectată în practică. Proiectul propune ca administratorii sau gestionarii, împreună cu prestatorii, să verifice datele contoarelor și consumurile declarate sau facturate cel puțin o dată la șase luni. Pentru fiecare unitate ar urma să fie întocmit un act de inspectare, iar diferențele constatate să fie reflectate în factura următoare.

Vor fi clarificate și diferențele dintre contorul comun al blocului și contoarele individuale. Acestea vor fi repartizate tuturor unităților din bloc, inclusiv celor cu contracte directe cu furnizorul, dacă nu au existat scurgeri în rețelele comune. Volumul repartizat suplimentar va fi evidențiat separat și nu va fi adăugat la consumul înregistrat de contorul individual.

O altă schimbare vizează facturile greșite. În prezent, consumatorul poate cere recalcularea în termen de șase luni de la emiterea facturii. Proiectul păstrează acest termen pentru erorile imputabile consumatorului. Dacă însă eroarea aparține furnizorului, operatorului, administratorului sau gestionarului, recalcularea ar putea acoperi întreaga perioadă în care a existat eroarea.

Facturarea va fi făcută integral la nivelul blocului pentru toți consumatorii, indiferent dacă au sau nu contracte directe cu furnizorul. Proiectul clarifică și obligațiile administratorilor privind sigilarea contoarelor și evidența verificărilor metrologice.

Sunt propuse și modificări tehnice la calculul energiei termice. Pentru anumite formule, temperatura apei reci va fi considerată de 5°C în perioada noiembrie–martie și de 15°C în restul anului.

Proiectul, supus consultărilor publice, a fost elaborat după propuneri și sesizări venite de la ANRE, Termoelectrica și CET-Nord.

#consum de apă #factură la apă #facturarea consumului #ministerul energiei