Lecția economică de la Alaiba, varianta slow-motion: PIB-ul a crescut cu 0,1%, exact cât să nu scadă

Economia Republicii Moldova a înregistrat în 2024 o creștere de doar 0,1% în termeni reali față de anul precedent, conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). PIB-ul a ajuns la 323,8 miliarde lei, însă evoluția modestă a fost influențată de declinul agriculturii și industriei, în timp ce tranzacțiile imobiliare și consumul populației au susținut o creștere fragilă.

În ultimul trimestru al anului 2024, valoarea adăugată brută (VAB) s-a redus cu 1,9%, contribuind cu -1,6% la evoluția PIB.

Sectorele care au tras PIB-ul în jos:

Agricultură, silvicultură și pescuit: -3,0% (VAB în scădere cu 40,8%)
Industria prelucrătoare: -0,5% (VAB în scădere cu 5,8%)
Construcții: -0,3% (VAB în scădere cu 3,1%)

Domenii care au susținut economia:

Tranzacții imobiliare: +1,1% (VAB în creștere cu 16,3%)
Cazare și alimentație publică: +0,3% (VAB în creștere cu 22,6%)
Comerț și reparații auto: +0,3% (VAB în creștere cu 1,9%)
Informații și comunicații: +0,2% (VAB în creștere cu 3,0%)
Pe partea de utilizare a PIB, consumul gospodăriilor populației a fost principalul motor al creșterii, contribuind cu +1,2%, în timp ce exporturile nete au avut un impact negativ de -6,9%, din cauza scăderii exporturilor cu 10,8% și creșterii importurilor cu 5,0%.

În ansamblu, PIB-ul Moldovei a fost influențat de scăderea agriculturii (-1,3%) și a transporturilor (-0,2%), în timp ce sectoarele cu evoluție pozitivă au inclus informații și comunicații: +0,4%, construcții: +0,2%, activități financiare și asigurări: +0,2% și producția și furnizarea de energie: +0,2%.

Consumul populației a crescut cu 2,4%, având o contribuție pozitivă de +2,0% asupra PIB-ului, însă economia a fost afectată de deteriorarea comerțului extern, exporturile scăzând cu 5,0%, în timp ce importurile au crescut cu 5,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.