Lecția economică de la Alaiba, varianta slow-motion: PIB-ul a crescut cu 0,1%, exact cât să nu scadă

Economia Republicii Moldova a înregistrat în 2024 o creștere de doar 0,1% în termeni reali față de anul precedent, conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). PIB-ul a ajuns la 323,8 miliarde lei, însă evoluția modestă a fost influențată de declinul agriculturii și industriei, în timp ce tranzacțiile imobiliare și consumul populației au susținut o creștere fragilă.

În ultimul trimestru al anului 2024, valoarea adăugată brută (VAB) s-a redus cu 1,9%, contribuind cu -1,6% la evoluția PIB.

Sectorele care au tras PIB-ul în jos:

Agricultură, silvicultură și pescuit: -3,0% (VAB în scădere cu 40,8%)
Industria prelucrătoare: -0,5% (VAB în scădere cu 5,8%)
Construcții: -0,3% (VAB în scădere cu 3,1%)

Domenii care au susținut economia:

Tranzacții imobiliare: +1,1% (VAB în creștere cu 16,3%)
Cazare și alimentație publică: +0,3% (VAB în creștere cu 22,6%)
Comerț și reparații auto: +0,3% (VAB în creștere cu 1,9%)
Informații și comunicații: +0,2% (VAB în creștere cu 3,0%)
Pe partea de utilizare a PIB, consumul gospodăriilor populației a fost principalul motor al creșterii, contribuind cu +1,2%, în timp ce exporturile nete au avut un impact negativ de -6,9%, din cauza scăderii exporturilor cu 10,8% și creșterii importurilor cu 5,0%.

În ansamblu, PIB-ul Moldovei a fost influențat de scăderea agriculturii (-1,3%) și a transporturilor (-0,2%), în timp ce sectoarele cu evoluție pozitivă au inclus informații și comunicații: +0,4%, construcții: +0,2%, activități financiare și asigurări: +0,2% și producția și furnizarea de energie: +0,2%.

Consumul populației a crescut cu 2,4%, având o contribuție pozitivă de +2,0% asupra PIB-ului, însă economia a fost afectată de deteriorarea comerțului extern, exporturile scăzând cu 5,0%, în timp ce importurile au crescut cu 5,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.