Lecția economică de la Alaiba, varianta slow-motion: PIB-ul a crescut cu 0,1%, exact cât să nu scadă

Economia Republicii Moldova a înregistrat în 2024 o creștere de doar 0,1% în termeni reali față de anul precedent, conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). PIB-ul a ajuns la 323,8 miliarde lei, însă evoluția modestă a fost influențată de declinul agriculturii și industriei, în timp ce tranzacțiile imobiliare și consumul populației au susținut o creștere fragilă.

În ultimul trimestru al anului 2024, valoarea adăugată brută (VAB) s-a redus cu 1,9%, contribuind cu -1,6% la evoluția PIB.

Sectorele care au tras PIB-ul în jos:

Agricultură, silvicultură și pescuit: -3,0% (VAB în scădere cu 40,8%)
Industria prelucrătoare: -0,5% (VAB în scădere cu 5,8%)
Construcții: -0,3% (VAB în scădere cu 3,1%)

Domenii care au susținut economia:

Tranzacții imobiliare: +1,1% (VAB în creștere cu 16,3%)
Cazare și alimentație publică: +0,3% (VAB în creștere cu 22,6%)
Comerț și reparații auto: +0,3% (VAB în creștere cu 1,9%)
Informații și comunicații: +0,2% (VAB în creștere cu 3,0%)
Pe partea de utilizare a PIB, consumul gospodăriilor populației a fost principalul motor al creșterii, contribuind cu +1,2%, în timp ce exporturile nete au avut un impact negativ de -6,9%, din cauza scăderii exporturilor cu 10,8% și creșterii importurilor cu 5,0%.

În ansamblu, PIB-ul Moldovei a fost influențat de scăderea agriculturii (-1,3%) și a transporturilor (-0,2%), în timp ce sectoarele cu evoluție pozitivă au inclus informații și comunicații: +0,4%, construcții: +0,2%, activități financiare și asigurări: +0,2% și producția și furnizarea de energie: +0,2%.

Consumul populației a crescut cu 2,4%, având o contribuție pozitivă de +2,0% asupra PIB-ului, însă economia a fost afectată de deteriorarea comerțului extern, exporturile scăzând cu 5,0%, în timp ce importurile au crescut cu 5,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața neagră a țigaretelor din România a reprezentat 10,5% din consumul total în luna mai 2026, în scădere cu 0,4 puncte procentuale față de februarie, însă cu 1,6 puncte procentuale peste nivelul înregistrat în mai 2025, potrivit celui mai recent studiu realizat de compania de cercetare Novel Research.

Cercetarea spune că, cea mai mare creștere a comerțului ilicit a fost înregistrată în nord-estul României, unde piața neagră a avansat cu 6,6 puncte procentuale, până la 14,7%. În schimb, în sud-vest fenomenul s-a redus cu 5,5 puncte procentuale, până la 9%.

Cea mai ridicată pondere a pieței negre continuă să fie în sudul țării, unde produsele de contrabandă reprezintă 17% din consum.

Directorul general al Novel Research, Marian Marcu, afirmă că Bulgaria rămâne principala sursă a țigaretelor de contrabandă de pe piața românească, cu o cotă de 27,7%, deși aceasta este în scădere.

În același timp, ponderea produselor provenite din Republica Moldova a coborât cu 3,2 puncte procentuale, până la 15,1% și continuă să se reduc în ultimele luni.

Reprezentanții industriei tutunului avertizează însă că fenomenul rămâne unul îngrijorător și afectează în continuare veniturile bugetare și piața legală.

Potrivit platformei StopContrabanda.ro, autoritățile române au confiscat în prima jumătate a acestui an aproximativ 100 de milioane de țigarete de contrabandă, cu o valoare estimată la 66,7 milioane de lei.

La rândul său, inspectorul general al Poliției de Frontieră din România, chestor principal Cornel Laurian Stoica, a declarat că în primele cinci luni ale anului au fost confiscate aproximativ 790.000 de pachete de țigări, evaluate la 18,6 milioane de lei, precum și peste 1,1 tone de tutun vrac și aproximativ 130 de kilograme de tutun pentru narghilea.