Lecția economică de la Alaiba, varianta slow-motion: PIB-ul a crescut cu 0,1%, exact cât să nu scadă

Economia Republicii Moldova a înregistrat în 2024 o creștere de doar 0,1% în termeni reali față de anul precedent, conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). PIB-ul a ajuns la 323,8 miliarde lei, însă evoluția modestă a fost influențată de declinul agriculturii și industriei, în timp ce tranzacțiile imobiliare și consumul populației au susținut o creștere fragilă.

În ultimul trimestru al anului 2024, valoarea adăugată brută (VAB) s-a redus cu 1,9%, contribuind cu -1,6% la evoluția PIB.

Sectorele care au tras PIB-ul în jos:

Agricultură, silvicultură și pescuit: -3,0% (VAB în scădere cu 40,8%)
Industria prelucrătoare: -0,5% (VAB în scădere cu 5,8%)
Construcții: -0,3% (VAB în scădere cu 3,1%)

Domenii care au susținut economia:

Tranzacții imobiliare: +1,1% (VAB în creștere cu 16,3%)
Cazare și alimentație publică: +0,3% (VAB în creștere cu 22,6%)
Comerț și reparații auto: +0,3% (VAB în creștere cu 1,9%)
Informații și comunicații: +0,2% (VAB în creștere cu 3,0%)
Pe partea de utilizare a PIB, consumul gospodăriilor populației a fost principalul motor al creșterii, contribuind cu +1,2%, în timp ce exporturile nete au avut un impact negativ de -6,9%, din cauza scăderii exporturilor cu 10,8% și creșterii importurilor cu 5,0%.

În ansamblu, PIB-ul Moldovei a fost influențat de scăderea agriculturii (-1,3%) și a transporturilor (-0,2%), în timp ce sectoarele cu evoluție pozitivă au inclus informații și comunicații: +0,4%, construcții: +0,2%, activități financiare și asigurări: +0,2% și producția și furnizarea de energie: +0,2%.

Consumul populației a crescut cu 2,4%, având o contribuție pozitivă de +2,0% asupra PIB-ului, însă economia a fost afectată de deteriorarea comerțului extern, exporturile scăzând cu 5,0%, în timp ce importurile au crescut cu 5,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.