Lecția economică de la Alaiba, varianta slow-motion: PIB-ul a crescut cu 0,1%, exact cât să nu scadă

Economia Republicii Moldova a înregistrat în 2024 o creștere de doar 0,1% în termeni reali față de anul precedent, conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). PIB-ul a ajuns la 323,8 miliarde lei, însă evoluția modestă a fost influențată de declinul agriculturii și industriei, în timp ce tranzacțiile imobiliare și consumul populației au susținut o creștere fragilă.

În ultimul trimestru al anului 2024, valoarea adăugată brută (VAB) s-a redus cu 1,9%, contribuind cu -1,6% la evoluția PIB.

Sectorele care au tras PIB-ul în jos:

Agricultură, silvicultură și pescuit: -3,0% (VAB în scădere cu 40,8%)
Industria prelucrătoare: -0,5% (VAB în scădere cu 5,8%)
Construcții: -0,3% (VAB în scădere cu 3,1%)

Domenii care au susținut economia:

Tranzacții imobiliare: +1,1% (VAB în creștere cu 16,3%)
Cazare și alimentație publică: +0,3% (VAB în creștere cu 22,6%)
Comerț și reparații auto: +0,3% (VAB în creștere cu 1,9%)
Informații și comunicații: +0,2% (VAB în creștere cu 3,0%)
Pe partea de utilizare a PIB, consumul gospodăriilor populației a fost principalul motor al creșterii, contribuind cu +1,2%, în timp ce exporturile nete au avut un impact negativ de -6,9%, din cauza scăderii exporturilor cu 10,8% și creșterii importurilor cu 5,0%.

În ansamblu, PIB-ul Moldovei a fost influențat de scăderea agriculturii (-1,3%) și a transporturilor (-0,2%), în timp ce sectoarele cu evoluție pozitivă au inclus informații și comunicații: +0,4%, construcții: +0,2%, activități financiare și asigurări: +0,2% și producția și furnizarea de energie: +0,2%.

Consumul populației a crescut cu 2,4%, având o contribuție pozitivă de +2,0% asupra PIB-ului, însă economia a fost afectată de deteriorarea comerțului extern, exporturile scăzând cu 5,0%, în timp ce importurile au crescut cu 5,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Femeile neasigurate care nu sunt căsătorite, dar au un copil al cărui tată este asigurat și și-a recunoscut paternitatea, ar putea beneficia pentru prima dată de indemnizație de maternitate. Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de lege care elimină diferențele de tratament în accesul la prestațiile sociale, în cadrul procesului de armonizare a legislației Republicii Moldova cu normele Uniunii Europene.

În prezent, indemnizația de maternitate este acordată femeilor asigurate, soțiilor aflate la întreținerea unor soți asigurați și șomerelor înregistrate oficial. În schimb, femeile neasigurate și necăsătorite nu pot beneficia de acest drept, chiar dacă tatăl copilului este asigurat și recunoaște paternitatea. Autorii proiectului susțin că această diferență de tratament constituie o discriminare pe criteriul stării civile și contravine legislației europene.

Datele Agenției Servicii Publice arată că aproximativ 19% dintre copiii născuți anual în Republica Moldova sunt născuți în afara căsătoriei. Potrivit notei informative, o parte dintre aceste mame sunt neasigurate și nu primesc nicio prestație de maternitate, ceea ce poate duce la creșterea riscului de sărăcie, revenirea prematură la muncă informală și afectarea dezvoltării copilului.

Proiectul propune ca femeile neasigurate care nu se încadrează în categoriile actuale de beneficiari să primească indemnizația de maternitate după nașterea copilului, dacă tatăl confirmă stagiul necesar de cotizare. Indemnizația va fi calculată din venitul asigurat al tatălui, iar dacă după naștere se constată că unul dintre părinți are un venit care permite o indemnizație mai mare, aceasta va putea fi recalculată. Totodată, Codul muncii va fi modificat astfel încât și femeile necăsătorite să beneficieze expres de concediu de maternitate.

Proiectul mai prevede extinderea termenului în care victimele discriminării pot cere despăgubiri în instanță. Acesta va crește de la un an la trei ani, pentru a oferi persoanelor afectate mai mult timp să își valorifice drepturile.

În plus, principiul egalității de tratament între femei și bărbați va fi introdus explicit în mai multe acte normative care reglementează sistemul public de pensii, asigurările sociale, ajutorul social și alte prestații sociale, fiind interzisă în mod expres discriminarea directă și indirectă pe criteriul de sex.

Potrivit calculelor Ministerului Muncii, noile prevederi ar urma să fie aplicate, din 2028, pentru aproximativ 2 248 de beneficiare anual. Costurile sunt estimate la 169,2 milioane de lei în 2028, inclusiv cheltuielile de distribuire, iar în 2029 acestea ar putea ajunge la 186,7 milioane de lei. Fondurile vor fi acoperite din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Dacă proiectul va fi adoptat, majoritatea modificărilor vor intra în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial, iar unele prevederi vor începe să se aplice de la 1 ianuarie 2028.