Legea drepturilor de autor, nefuncțională! Autorii, fără onorarii, iar utilizatorii

Membri ai Asociației Naționale Patronale a Radiodifuzorilor din Republica Moldova, într-o scrisoare deschisă către premierul Dorin Recean susțin că noua lege a drepturilor de autor este nefuncțională. De la începutul anului 2023 AGEPI încă nu a desemnat nicio Organizație de Gestiune Colectivă (OGC) împuternicită să elibereze licențe utilizatorilor.

Membri ai Asociației Naționale Patronale a Radiodifuzorilor din Republica Moldova spun că au alertat AGEPI despre acest fapt, precum și despre faptul că din cauza inacțiunii AGEPI, toți utilizatorii drepturilor de autor și conexe, dar în special cei din domeniul radiodifuziunii – toate televiziunile și radiourile au fost plasați în afara legii. Activitatea noastră zilnică a fost transformată în acțiuni de piraterie, indiferent de voința noastră de a activa legal.

Utilizatorii din domeniul radiodifuziunii sunt de bună credință și deja de foarte mulți ani s-au racordat la condițiile de respectare exemplară și obligatorie a dreptului de autor și a drepturilor conexe.

Plasarea activității tuturor utilizatorilor în afara legii, generează riscuri zilnice majore de a fi sancționați de către titularii de drepturi, pentru valorificarea ilegală a operelor. Atenționăm asupra faptului, că în cazul unor sancțiuni multiple, aceste riscuri pot genera falimentarea tuturor utilizatorilor din domeniul radiodifuziunii – toate televiziunile și radiourile.

Demersurile noastre către AGEPI, precum și alertarea instituției asupra riscurilor generate de neîndeplinirea, dar în special de nefuncționalitatea legii, nu au dat niciun rezultat. Am primit un răspuns de la AGEPI care se referă la cu totul alte aspecte, AGEPI substituind obiectul demersului nostru.

Membri ai Asociației Naționale Patronale a Radiodifuzorilor din Republica Moldova în scrisoare adresată lui premierul Recean spun că deja de trei luni, piața dreptului de autor și a drepturilor conexe se află în stare de piraterie și ilegalitate gravă.

„Sunt soluții imediate din cauza riscurilor menționate, solicităm respectuos intervenția urgentă a Guvernului și informarea ANPR cu care OGC desemnată în calitate ca colector, utilizatorii trebuie să încheie contracte de licență, pentru ași asigura activitatea legală”, susțin Membri ai Asociației Naționale Patronale.

BANI.MD a scris anterior despre faptul că noua lege a drepturilor de autor a lăsat autorii fără venituri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.