Legile din decembrie privind activitatea farmaceutică, declarate neconstituționale

Cele două legi care vizează activitatea farmaceutică și care au fost votate în luna decembrie de către Partidul Socialiștilor și platforma Pentru Moldova, din care face parte și Partidul Șor, au fost declarate neconstituționale. Hotărârea a fost pronunțată de Curtea Constituțională, care a examinat sesizările depuse de către deputați din Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Democrat și Partidul Acțiune și Solidaritate.

Autorii sesizărilor i-au solicitat Curții să verifice constituționalitatea celor două legi, care reglementează farmaciile cu circuit deschis amplasate în unități mobile și livrarea la domiciliu a medicamentelor persoanelor cu dizabilitate severă. De asemenea, este vorba despre prevederile privind instituirea Catalogului de prețuri pentru medicamentele compensate și a Sistemului național de prescriere electronică a medicamentelor, precum și modificarea metodologiei de calculare a prețului medicamentelor.

Curtea a notat că, în cazul în care unele prevederi din proiectul de lege atrag majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare, proiectul de lege poate fi adoptat numai după ce este acceptat de Guvern. În una din cele două legi se menționează că vor fi achitate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (parte componentă a bugetului public național) costurile de livrare la domiciliu a medicamentelor compensate pentru persoanele cu dizabilități severe. De asemenea, Curtea a reținut că comercializarea medicamentelor în unitățile mobile presupune achitarea unor impozite din veniturile obținute de la comercializarea medicamentelor, fapt care, în final, atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare.

Și în cazul aplicării celei de-a doua legi, Guvernul va trebui să aloce mijloace financiare, cum ar fi pentru implementarea sistemului național de prescriere electronică, pentru instituirea Catalogului de prețuri pentru medicamentele compensate etc. De asemenea, Curtea a observat că, în baza prescripției medicale electronice (rețeta electronică), vor fi compensate medicamentele din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, fapt care implică mijloace financiare de la bugetul public național.

Totodată, prevederile constituționale stabilesc o dependență decizională directă a Parlamentului față de Guvern, în sensul în care existența acceptului prealabil al executivului în privința propunerilor legislative care implică majorarea sau reducerea cheltuielilor sau veniturilor bugetare reprezintă o condiție imperativă, de la care legislativul nu poate deroga. Nerespectarea acestei condiții constituie o încălcare a procedurii stabilite de Constituție în materie de legiferare în domeniul bugetar.

„Prin urmare, stabilind că adoptarea de către Parlament a Legii nr. 236 din 16 decembrie 2020 a avut loc în lipsa avizului Guvernului asupra impactului bugetar al acesteia și în lipsa avizului Guvernului asupra amendamentelor la această lege depuse de deputați, Curtea a constatat încălcarea articolelor 1 alin. (3), 6 și 131 alineatele (4) și (6) din Constituție. Cu privire la Legea nr. 240 din 16 decembrie 2020, în primul rând, Curtea a observat că, deși prin avizul adoptat prin Hotărârea nr. 111 din 26 februarie 2020 Guvernul a avizat condiționat proiectul de lege nr. 302 din 6 decembrie 2019 și a propus modificări sau completări la acest proiect, acesta însă nu s-a pronunțat asupra impactului bugetar pe care îl implică legea contestată”, se menționează în hotărârea Curții.

Hotărârea Curții este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

#Farmacii #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.