Legile din decembrie privind activitatea farmaceutică, declarate neconstituționale

Cele două legi care vizează activitatea farmaceutică și care au fost votate în luna decembrie de către Partidul Socialiștilor și platforma Pentru Moldova, din care face parte și Partidul Șor, au fost declarate neconstituționale. Hotărârea a fost pronunțată de Curtea Constituțională, care a examinat sesizările depuse de către deputați din Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Democrat și Partidul Acțiune și Solidaritate.

Autorii sesizărilor i-au solicitat Curții să verifice constituționalitatea celor două legi, care reglementează farmaciile cu circuit deschis amplasate în unități mobile și livrarea la domiciliu a medicamentelor persoanelor cu dizabilitate severă. De asemenea, este vorba despre prevederile privind instituirea Catalogului de prețuri pentru medicamentele compensate și a Sistemului național de prescriere electronică a medicamentelor, precum și modificarea metodologiei de calculare a prețului medicamentelor.

Curtea a notat că, în cazul în care unele prevederi din proiectul de lege atrag majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare, proiectul de lege poate fi adoptat numai după ce este acceptat de Guvern. În una din cele două legi se menționează că vor fi achitate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (parte componentă a bugetului public național) costurile de livrare la domiciliu a medicamentelor compensate pentru persoanele cu dizabilități severe. De asemenea, Curtea a reținut că comercializarea medicamentelor în unitățile mobile presupune achitarea unor impozite din veniturile obținute de la comercializarea medicamentelor, fapt care, în final, atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare.

Și în cazul aplicării celei de-a doua legi, Guvernul va trebui să aloce mijloace financiare, cum ar fi pentru implementarea sistemului național de prescriere electronică, pentru instituirea Catalogului de prețuri pentru medicamentele compensate etc. De asemenea, Curtea a observat că, în baza prescripției medicale electronice (rețeta electronică), vor fi compensate medicamentele din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, fapt care implică mijloace financiare de la bugetul public național.

Totodată, prevederile constituționale stabilesc o dependență decizională directă a Parlamentului față de Guvern, în sensul în care existența acceptului prealabil al executivului în privința propunerilor legislative care implică majorarea sau reducerea cheltuielilor sau veniturilor bugetare reprezintă o condiție imperativă, de la care legislativul nu poate deroga. Nerespectarea acestei condiții constituie o încălcare a procedurii stabilite de Constituție în materie de legiferare în domeniul bugetar.

„Prin urmare, stabilind că adoptarea de către Parlament a Legii nr. 236 din 16 decembrie 2020 a avut loc în lipsa avizului Guvernului asupra impactului bugetar al acesteia și în lipsa avizului Guvernului asupra amendamentelor la această lege depuse de deputați, Curtea a constatat încălcarea articolelor 1 alin. (3), 6 și 131 alineatele (4) și (6) din Constituție. Cu privire la Legea nr. 240 din 16 decembrie 2020, în primul rând, Curtea a observat că, deși prin avizul adoptat prin Hotărârea nr. 111 din 26 februarie 2020 Guvernul a avizat condiționat proiectul de lege nr. 302 din 6 decembrie 2019 și a propus modificări sau completări la acest proiect, acesta însă nu s-a pronunțat asupra impactului bugetar pe care îl implică legea contestată”, se menționează în hotărârea Curții.

Hotărârea Curții este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

#Farmacii #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de cereale și oleaginoase din Republica Moldova intră în trimestrul IV sub presiunea unei combinații de probleme logistice în regiune, care riscă să încetinească livrările, să majoreze costurile și să reducă prețurile oferite fermierilor. Economistul Iurie Rija avertizează că suspendarea navigației la Sulina, nivelul scăzut al Dunării, restricțiile feroviare din Ucraina și întârzierile pe direcția portului Constanța se suprapun într-un moment critic pentru valorificarea recoltei.

Potrivit economistului, problema nu este doar existența infrastructurii, ci capacitatea acesteia de a funcționa efectiv. Terminalele pot avea echipamente disponibile, dar depozitele pline, vagoanele pot exista fără a avea accept de primire la destinație, iar navele pot fi contractate fără posibilitatea de a intra pe canal sau de a încărca întreaga cantitate planificată.

„Exportul se realizează numai atunci când transportul terestru, recepția portuară, depozitarea, încărcarea, formalitățile și navigația funcționează într-o succesiune coordonată”, explică Rija. Blocarea unei singure verigi poate imobiliza întregul lanț logistic.

Una dintre cele mai importante probleme este situația de la Sulina. Potrivit informațiilor comunicate de Avalon Shipping și citate de presa de specialitate, navigația în zonă a fost suspendată din 26 septembrie din cauza condițiilor meteorologice, iar la 28 septembrie aproximativ 70 de nave așteptau în radă. Reluarea circulației era estimată nu mai devreme de 2 octombrie, însă termenul depinde de vreme și de deciziile autorităților.

Chiar și după redeschiderea canalului, avertizează economistul, evacuarea celor aproximativ 70 de nave acumulate va necesita timp, deoarece trebuie respectată ordinea de trecere, pilotajul, formalitățile și disponibilitatea porturilor de destinație.

La problema navigației se adaugă nivelul scăzut al apei. Au fost semnalate, cu titlu preliminar, pescaje de aproximativ 7 metri pe sectorul Sulina–Mila 44, 6,7 metri între Mila 44 și Reni, Giurgiulești sau Galați și 6,4 metri între Galați și Brăila. Restricțiile de pescaj pot obliga navele să transporte cantități mai mici de marfă, ceea ce majorează costul aferent fiecărei tone transportate.

Presiunea se resimte și pe calea ferată. Din 27 septembrie, Ukrzaliznytsia a introdus restricții asupra expedierii anumitor vagoane cerealiere către 18 stații prin punctul Moghilău-Podolski–Vălcineț. Printre destinațiile menționate se numără Ismail-export, Reni-export și Reni-port-export.

Rija atenționează însă că această măsură nu înseamnă blocarea întregului tranzit prin Republica Moldova și nici suspendarea exporturilor moldovenești. Pe de altă parte, reducerea unor fluxuri ucrainene nu înseamnă automat că va apărea imediat capacitate suplimentară pentru cerealele din Moldova, deoarece liniile, locomotivele, terminalele și vagoanele pot rămâne ocupate.

Probleme sunt raportate și pe direcția Constanța, unde lucrările feroviare și presiunea sezonieră asupra terminalelor ar fi prelungit în unele cazuri rotația trenurilor până la 12–14 zile.

Economistul explică impactul printr-un calcul simplu: dacă un tren reușea anterior să încheie un ciclu complet în șapte zile, iar acum are nevoie de 14 zile, același parc de vagoane poate transporta într-o lună aproximativ jumătate din volumul precedent.

O eventuală gură de oxigen ar putea veni de la proiectul de transbordare din regiunea Milei 72. Primele operațiuni ar putea începe, în cel mai optimist scenariu tehnic, la 5 octombrie 2026, însă termenul depinde de măsurătorile de adâncime, amenajarea zonei, proceduri și mobilizarea barjelor, împingătoarelor și macaralelor.

Rija avertizează că nici această soluție nu trebuie privită drept una miraculoasă. Eficiența proiectului va trebui măsurată prin cantitatea efectiv transbordată, timpul economisit și costul final al livrării, iar navele maritime vor rămâne dependente de navigația prin Sulina și de pescajele admise.

Pentru fermierii moldoveni, toate aceste blocaje se pot transforma direct în bani pierduți. Traderul stabilește prețul pe care îl poate oferi producătorului pornind de la valoarea mărfii la destinație și scăzând transportul, manipularea, depozitarea, finanțarea și riscurile logistice.

Astfel, dacă logistica se scumpește cu 200 de lei pentru fiecare tonă, această diferență echivalează cu 20 de bani pentru fiecare kilogram de cereale. Pentru un lot de 1.000 de tone, impactul ajunge la 200.000 de lei.

„Dacă aceste cheltuieli cresc, oferta la poarta fermei poate scădea chiar dacă prețul extern rămâne stabil”, explică economistul.

Întârzierile pot lovi fermierii și prin lipsa lichidităților. Cerealele rămân mai mult timp în depozite, capitalul este blocat, traderii își pot reduce ritmul de achiziție, iar agricultorii pot încasa mai târziu banii necesari pentru lucrările agricole, achiziția inputurilor sau achitarea datoriilor.

În opinia lui Rija, autoritățile ar trebui să creeze o imagine operațională actualizată zilnic privind vagoanele disponibile, loturile aflate în așteptare, capacitățile terminalelor, navele programate, pescajele și posibilitățile reale de încărcare.

Coordonarea dintre Calea Ferată din Moldova, operatorii portuari, expeditori, Vamă, Poliția de Frontieră și partenerii din România și Ucraina devine esențială pentru evitarea situației în care marfa este expediată spre terminale care nu o pot primi, iar blocajul este mutat pur și simplu din depozitul fermierului într-o gară sau într-o coloană de camioane.

Evaluarea economistului arată că Republica Moldova se confruntă la începutul trimestrului IV cu un risc ridicat de încetinire și scumpire a exporturilor agricole, fără ca în acest moment să poată fi vorba despre un blocaj total al rutelor.

#Cereale #export #Moldova