Legile din decembrie privind activitatea farmaceutică, declarate neconstituționale

11 Mart. 2021, 16:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Mart. 2021, 16:54 // Actual //  MD Bani

Cele două legi care vizează activitatea farmaceutică și care au fost votate în luna decembrie de către Partidul Socialiștilor și platforma Pentru Moldova, din care face parte și Partidul Șor, au fost declarate neconstituționale. Hotărârea a fost pronunțată de Curtea Constituțională, care a examinat sesizările depuse de către deputați din Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Democrat și Partidul Acțiune și Solidaritate.

Autorii sesizărilor i-au solicitat Curții să verifice constituționalitatea celor două legi, care reglementează farmaciile cu circuit deschis amplasate în unități mobile și livrarea la domiciliu a medicamentelor persoanelor cu dizabilitate severă. De asemenea, este vorba despre prevederile privind instituirea Catalogului de prețuri pentru medicamentele compensate și a Sistemului național de prescriere electronică a medicamentelor, precum și modificarea metodologiei de calculare a prețului medicamentelor.

Curtea a notat că, în cazul în care unele prevederi din proiectul de lege atrag majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare, proiectul de lege poate fi adoptat numai după ce este acceptat de Guvern. În una din cele două legi se menționează că vor fi achitate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (parte componentă a bugetului public național) costurile de livrare la domiciliu a medicamentelor compensate pentru persoanele cu dizabilități severe. De asemenea, Curtea a reținut că comercializarea medicamentelor în unitățile mobile presupune achitarea unor impozite din veniturile obținute de la comercializarea medicamentelor, fapt care, în final, atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare.

Și în cazul aplicării celei de-a doua legi, Guvernul va trebui să aloce mijloace financiare, cum ar fi pentru implementarea sistemului național de prescriere electronică, pentru instituirea Catalogului de prețuri pentru medicamentele compensate etc. De asemenea, Curtea a observat că, în baza prescripției medicale electronice (rețeta electronică), vor fi compensate medicamentele din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, fapt care implică mijloace financiare de la bugetul public național.

Totodată, prevederile constituționale stabilesc o dependență decizională directă a Parlamentului față de Guvern, în sensul în care existența acceptului prealabil al executivului în privința propunerilor legislative care implică majorarea sau reducerea cheltuielilor sau veniturilor bugetare reprezintă o condiție imperativă, de la care legislativul nu poate deroga. Nerespectarea acestei condiții constituie o încălcare a procedurii stabilite de Constituție în materie de legiferare în domeniul bugetar.

„Prin urmare, stabilind că adoptarea de către Parlament a Legii nr. 236 din 16 decembrie 2020 a avut loc în lipsa avizului Guvernului asupra impactului bugetar al acesteia și în lipsa avizului Guvernului asupra amendamentelor la această lege depuse de deputați, Curtea a constatat încălcarea articolelor 1 alin. (3), 6 și 131 alineatele (4) și (6) din Constituție. Cu privire la Legea nr. 240 din 16 decembrie 2020, în primul rând, Curtea a observat că, deși prin avizul adoptat prin Hotărârea nr. 111 din 26 februarie 2020 Guvernul a avizat condiționat proiectul de lege nr. 302 din 6 decembrie 2019 și a propus modificări sau completări la acest proiect, acesta însă nu s-a pronunțat asupra impactului bugetar pe care îl implică legea contestată”, se menționează în hotărârea Curții.

Hotărârea Curții este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

23 Sept. 2026, 09:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Sept. 2026, 09:39 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova înregistrează o creștere a numărului de muncitori străini, iar fenomenul începe să pună presiune atât pe autorități, cât și pe sistemul de control al migrației. Șeful Inspectoratului General pentru Migrație, Dumitru Lazăr, a declarat că, doar până la 1 septembrie 2026, peste 6.300 de cetățeni străini au fost documentați pentru prima dată în scop de muncă, față de aproximativ 4.300 pe întreg parcursul anului 2025.

„În anul 2025, pe parcursul anului, au fost documentați în scop de muncă 4.300 de cetățeni la prima documentare. În anul 2026, la 1 septembrie, noi avem 6.300 și ceva, adică avem o creștere de peste 2.000 de cetățeni deja”, a declarat Lazăr.

Potrivit acestuia, procesul de atragere a forței de muncă din străinătate trebuie făcut gradual, întrucât verificarea și documentarea unui număr mare de persoane generează o presiune semnificativă asupra Inspectoratului General pentru Migrație.

Șeful IGM a atras atenția și asupra salariilor oferite muncitorilor străini. Deși unii angajatori declară remunerații de 20.000 de lei și mai mult, în realitate, susține Lazăr, multe dintre contractele prezentate instituției prevăd salarii de sub 10.000 de lei.

„Am ridicat ultimul contract pe care dumneavoastră l-ați depus la IGM pe data de 2 august și în contract este prevăzut 8.700 de lei. Cu părere de rău, în mare parte toate contractele nu depășesc 10.000 de lei”, a spus șeful IGM.

Autoritățile au identificat și situații în care salariul indicat la momentul depunerii actelor era ulterior redus. Angajatorii puteau modifica contractul, inclusiv prin trecerea angajatului la jumătate de normă, astfel încât remunerația efectivă să fie mai mică decât plafonul prevăzut inițial.

În urma modificărilor legislative, angajatorii sunt obligați acum să mențină nivelul minim al salariului pe întreaga durată a angajării, nu doar la momentul depunerii cererii pentru documentarea străinului.

Lazăr susține însă că este necesar și un mecanism eficient de control, cu implicarea instituțiilor responsabile de domeniul muncii și financiar, astfel încât respectarea obligațiilor să poată fi verificată inclusiv selectiv.

Creșterea numărului muncitorilor străini a dus, potrivit IGM, și la o majorare a numărului de plângeri. Străinii reclamă probleme privind plata salariilor și promisiunile făcute de agenții de recrutare înainte de venirea în Republica Moldova.

„O mare parte din cei care sunt recrutați peste hotare li se promite că, odată ce obțin permisul de ședere în scop de muncă în Republica Moldova, au liberă trecere în Uniunea Europeană. Ajungând aici, se conving că au fost duși în eroare și încearcă să treacă Prutul, inclusiv prin nord”, a declarat Dumitru Lazăr.

Datele IGM arată o creștere puternică și a numărului străinilor plasați în Centrul de plasament temporar. Dacă în prima jumătate a anului 2025 au fost plasate 13 persoane, în aceeași perioadă din 2026 numărul acestora a ajuns la 128.

Cheltuielile pentru hrană, cazare, custodie și îndepărtarea acestor persoane sunt suportate inițial de stat. Potrivit șefului IGM, există inclusiv companii care ar trebui să achite costurile biletelor pentru revenirea muncitorilor în țările de origine, dar nu își respectă obligațiile, iar instituția este nevoită ulterior să recupereze banii prin instanță.

Totodată, unii angajatori sesizează IGM după ce muncitorii străini pe care i-au adus în Republica Moldova părăsesc locul de muncă și nu mai pot fi găsiți.

„Problemele sunt foarte multe, începând din perioada de recrutare și până la momentul în care ajung la Chișinău sau în Republica Moldova”, a conchis șeful Inspectoratului General pentru Migrație.