Legile din decembrie privind activitatea farmaceutică, declarate neconstituționale

Cele două legi care vizează activitatea farmaceutică și care au fost votate în luna decembrie de către Partidul Socialiștilor și platforma Pentru Moldova, din care face parte și Partidul Șor, au fost declarate neconstituționale. Hotărârea a fost pronunțată de Curtea Constituțională, care a examinat sesizările depuse de către deputați din Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Democrat și Partidul Acțiune și Solidaritate.

Autorii sesizărilor i-au solicitat Curții să verifice constituționalitatea celor două legi, care reglementează farmaciile cu circuit deschis amplasate în unități mobile și livrarea la domiciliu a medicamentelor persoanelor cu dizabilitate severă. De asemenea, este vorba despre prevederile privind instituirea Catalogului de prețuri pentru medicamentele compensate și a Sistemului național de prescriere electronică a medicamentelor, precum și modificarea metodologiei de calculare a prețului medicamentelor.

Curtea a notat că, în cazul în care unele prevederi din proiectul de lege atrag majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare, proiectul de lege poate fi adoptat numai după ce este acceptat de Guvern. În una din cele două legi se menționează că vor fi achitate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (parte componentă a bugetului public național) costurile de livrare la domiciliu a medicamentelor compensate pentru persoanele cu dizabilități severe. De asemenea, Curtea a reținut că comercializarea medicamentelor în unitățile mobile presupune achitarea unor impozite din veniturile obținute de la comercializarea medicamentelor, fapt care, în final, atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare.

Și în cazul aplicării celei de-a doua legi, Guvernul va trebui să aloce mijloace financiare, cum ar fi pentru implementarea sistemului național de prescriere electronică, pentru instituirea Catalogului de prețuri pentru medicamentele compensate etc. De asemenea, Curtea a observat că, în baza prescripției medicale electronice (rețeta electronică), vor fi compensate medicamentele din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, fapt care implică mijloace financiare de la bugetul public național.

Totodată, prevederile constituționale stabilesc o dependență decizională directă a Parlamentului față de Guvern, în sensul în care existența acceptului prealabil al executivului în privința propunerilor legislative care implică majorarea sau reducerea cheltuielilor sau veniturilor bugetare reprezintă o condiție imperativă, de la care legislativul nu poate deroga. Nerespectarea acestei condiții constituie o încălcare a procedurii stabilite de Constituție în materie de legiferare în domeniul bugetar.

„Prin urmare, stabilind că adoptarea de către Parlament a Legii nr. 236 din 16 decembrie 2020 a avut loc în lipsa avizului Guvernului asupra impactului bugetar al acesteia și în lipsa avizului Guvernului asupra amendamentelor la această lege depuse de deputați, Curtea a constatat încălcarea articolelor 1 alin. (3), 6 și 131 alineatele (4) și (6) din Constituție. Cu privire la Legea nr. 240 din 16 decembrie 2020, în primul rând, Curtea a observat că, deși prin avizul adoptat prin Hotărârea nr. 111 din 26 februarie 2020 Guvernul a avizat condiționat proiectul de lege nr. 302 din 6 decembrie 2019 și a propus modificări sau completări la acest proiect, acesta însă nu s-a pronunțat asupra impactului bugetar pe care îl implică legea contestată”, se menționează în hotărârea Curții.

Hotărârea Curții este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

#Farmacii #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au intrat într-o zonă de echilibru cantitativ, însă scăderea prețurilor și problemele de calitate limitează câștigurile fermierilor și traderilor. Concluzia apare în analiza economistului Iurie Rija, care a examinat evoluția livrărilor externe în perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 583,2 mii tone de grâu, un volum cu 18% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și așa, nivelul rămâne sub recordurile din anii favorabili: 703,5 mii tone în 2023 și 894,5 mii tone în 2021, ceea ce arată că sectorul nu a revenit încă la capacitatea maximă de export.

Diferența majoră vine din preț. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost exportat la un preț mediu de 3,55 lei/kg, cu 2% mai mic decât în sezonul precedent și cu 14% sub nivelul din 2021, considerat reperul pre-război. Economistul explică această evoluție prin presiunea pieței internaționale, dar și prin probleme de calitate, în special la indicatorii tehnologici ai grâului.

În termeni valorici, exporturile de grâu au adus încasări de aproximativ 2,07 miliarde lei în perioada iulie–noiembrie 2025. Suma este în creștere cu 16% față de 2024, datorită volumelor mai mari, dar rămâne mult sub nivelul din 2021, când exporturile de grâu generau aproape 3,7 miliarde lei.

Structura piețelor de desfacere s-a modificat semnificativ. Italia a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 254 mii tone exportate, adică 44% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg, peste media generală. România a coborât pe locul doi, cu 104,8 mii tone, urmată de Grecia, cu 91,8 mii tone. Cele mai bune prețuri au fost obținute pe piața din Liban, unde grâul moldovenesc s-a vândut, în medie, cu 4,08 lei/kg.

Pe partea de companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL rămâne lider detașat al exporturilor, cu 123,2 mii tone (21% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL. Primele trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile naționale de grâu.

În concluzie, analiza lui Iurie Rija arată că Republica Moldova exportă grâu în volume rezonabile, dar pierde la capitolul valoare adăugată. Oferta ridicată din bazinul Mării Negre, concurența regională și calitatea inegală a producției continuă să apese pe prețuri, ceea ce face ca revenirea la performanțele financiare din anii de vârf să rămână, cel puțin deocamdată, improbabilă .

#Grîu #export #Italia #Moldova