Legile din decembrie privind activitatea farmaceutică, declarate neconstituționale

Cele două legi care vizează activitatea farmaceutică și care au fost votate în luna decembrie de către Partidul Socialiștilor și platforma Pentru Moldova, din care face parte și Partidul Șor, au fost declarate neconstituționale. Hotărârea a fost pronunțată de Curtea Constituțională, care a examinat sesizările depuse de către deputați din Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Democrat și Partidul Acțiune și Solidaritate.

Autorii sesizărilor i-au solicitat Curții să verifice constituționalitatea celor două legi, care reglementează farmaciile cu circuit deschis amplasate în unități mobile și livrarea la domiciliu a medicamentelor persoanelor cu dizabilitate severă. De asemenea, este vorba despre prevederile privind instituirea Catalogului de prețuri pentru medicamentele compensate și a Sistemului național de prescriere electronică a medicamentelor, precum și modificarea metodologiei de calculare a prețului medicamentelor.

Curtea a notat că, în cazul în care unele prevederi din proiectul de lege atrag majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare, proiectul de lege poate fi adoptat numai după ce este acceptat de Guvern. În una din cele două legi se menționează că vor fi achitate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (parte componentă a bugetului public național) costurile de livrare la domiciliu a medicamentelor compensate pentru persoanele cu dizabilități severe. De asemenea, Curtea a reținut că comercializarea medicamentelor în unitățile mobile presupune achitarea unor impozite din veniturile obținute de la comercializarea medicamentelor, fapt care, în final, atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare.

Și în cazul aplicării celei de-a doua legi, Guvernul va trebui să aloce mijloace financiare, cum ar fi pentru implementarea sistemului național de prescriere electronică, pentru instituirea Catalogului de prețuri pentru medicamentele compensate etc. De asemenea, Curtea a observat că, în baza prescripției medicale electronice (rețeta electronică), vor fi compensate medicamentele din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, fapt care implică mijloace financiare de la bugetul public național.

Totodată, prevederile constituționale stabilesc o dependență decizională directă a Parlamentului față de Guvern, în sensul în care existența acceptului prealabil al executivului în privința propunerilor legislative care implică majorarea sau reducerea cheltuielilor sau veniturilor bugetare reprezintă o condiție imperativă, de la care legislativul nu poate deroga. Nerespectarea acestei condiții constituie o încălcare a procedurii stabilite de Constituție în materie de legiferare în domeniul bugetar.

„Prin urmare, stabilind că adoptarea de către Parlament a Legii nr. 236 din 16 decembrie 2020 a avut loc în lipsa avizului Guvernului asupra impactului bugetar al acesteia și în lipsa avizului Guvernului asupra amendamentelor la această lege depuse de deputați, Curtea a constatat încălcarea articolelor 1 alin. (3), 6 și 131 alineatele (4) și (6) din Constituție. Cu privire la Legea nr. 240 din 16 decembrie 2020, în primul rând, Curtea a observat că, deși prin avizul adoptat prin Hotărârea nr. 111 din 26 februarie 2020 Guvernul a avizat condiționat proiectul de lege nr. 302 din 6 decembrie 2019 și a propus modificări sau completări la acest proiect, acesta însă nu s-a pronunțat asupra impactului bugetar pe care îl implică legea contestată”, se menționează în hotărârea Curții.

Hotărârea Curții este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

#Farmacii #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie