Leul tare a înghițit 4,7 miliarde de dolari de la exportatorii moldoveni

Leul puternic a generat pierderi de circa a 4,7 mld. pe durata primelor 7 luni ale anului aferente doar exporturilor din sectorul industrial al țării, potrivit economistului Viorel Gîrbu.

Indicii prețurilor producției industriale au crescut cu 0,6 p.p. în luna august curent, similar cu situația din luna trecută. Această creștere, determinată de majorarea cu 0,8 p.p. a indicilor producției industriei prelucrătoare, a dus la majorarea până la un nivel maxim pentru ultimii 10 ani a nivelului mediu al prețurilor producției industriale în luna de referință, până la valoarea de 30,2%, prin raportare la prețurile de acum un an. Evoluția indicilor prețurilor producției industriale livrate pe piața internă și cea externă prezintă totuși discrepanțe majore. Ultimele date disponibile atestă că indicii prețurilor producției industriale livrate pe piața internă sunt mai mari cu 25,9 p.p. decât a fost valoarea acestui indicator pentru producția industrială livrată la export, fiind la un nivel nesemnificativ mai mic față de valoarea maximă de 27,6 p.p. înregistrată în aprilie curent.

Marja dintre indicii prețurilor producției industriale livrate pe piața internă și cea externă a început să atingă valori atipice începând cu luna noiembrie a anului trecut. Pe durata anului curent acest indicator a avut o valoare medie de 23,6 p.p., comparativ cu perioada similară a anului trecut când indicatorul vizat a avut valoarea de doar (-) 0,6 p.p. Factorul asociat acestei situații ține de politica promovată de către Banca Națională a Moldovei, care, prin intervențiile pe piața valutară a menținut un curs supraevaluat al monedei naționale.

„Promovarea acestei politici produce efecte negative asupra mediului de afaceri. Aproximativ 2/3 din volumul total al exportului de bunuri realizat pe primele 7 luni ale anului au fost generate de sectorul industrial al țării, sau estimativ 1,27 mld. USD din totalul exportului de mărfuri autohtone în perioada vizată. Veniturile ratate de mediul de afaceri din sectorul vizat, urmare promovării acestei politici, se estimează la valoare de 250 mil. USD sau estimativ 4,7 mld lei”, constată Viorel Cîrbu, citat de infodebit.md.

#curs #export #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.