Leul tare a înghițit 4,7 miliarde de dolari de la exportatorii moldoveni

Leul puternic a generat pierderi de circa a 4,7 mld. pe durata primelor 7 luni ale anului aferente doar exporturilor din sectorul industrial al țării, potrivit economistului Viorel Gîrbu.

Indicii prețurilor producției industriale au crescut cu 0,6 p.p. în luna august curent, similar cu situația din luna trecută. Această creștere, determinată de majorarea cu 0,8 p.p. a indicilor producției industriei prelucrătoare, a dus la majorarea până la un nivel maxim pentru ultimii 10 ani a nivelului mediu al prețurilor producției industriale în luna de referință, până la valoarea de 30,2%, prin raportare la prețurile de acum un an. Evoluția indicilor prețurilor producției industriale livrate pe piața internă și cea externă prezintă totuși discrepanțe majore. Ultimele date disponibile atestă că indicii prețurilor producției industriale livrate pe piața internă sunt mai mari cu 25,9 p.p. decât a fost valoarea acestui indicator pentru producția industrială livrată la export, fiind la un nivel nesemnificativ mai mic față de valoarea maximă de 27,6 p.p. înregistrată în aprilie curent.

Marja dintre indicii prețurilor producției industriale livrate pe piața internă și cea externă a început să atingă valori atipice începând cu luna noiembrie a anului trecut. Pe durata anului curent acest indicator a avut o valoare medie de 23,6 p.p., comparativ cu perioada similară a anului trecut când indicatorul vizat a avut valoarea de doar (-) 0,6 p.p. Factorul asociat acestei situații ține de politica promovată de către Banca Națională a Moldovei, care, prin intervențiile pe piața valutară a menținut un curs supraevaluat al monedei naționale.

„Promovarea acestei politici produce efecte negative asupra mediului de afaceri. Aproximativ 2/3 din volumul total al exportului de bunuri realizat pe primele 7 luni ale anului au fost generate de sectorul industrial al țării, sau estimativ 1,27 mld. USD din totalul exportului de mărfuri autohtone în perioada vizată. Veniturile ratate de mediul de afaceri din sectorul vizat, urmare promovării acestei politici, se estimează la valoare de 250 mil. USD sau estimativ 4,7 mld lei”, constată Viorel Cîrbu, citat de infodebit.md.

#curs #export #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Senatul României a adoptat tacit propunerea legislativă privind înființarea „Fondului Moldova”, un fond de investiții alternativ cu capital public și privat, organizat ca societate pe acțiuni, cu sediul în România. Decizia a fost constatată în această săptămână, după ce termenul de dezbatere a expirat pe 26 noiembrie, fiind anunțată în plen de președintele Senatului, Mircea Abrudean, scrie financialintelligence.ro.

Potrivit inițiativei, „Fondul Moldova” are ca obiectiv mobilizarea de resurse financiare pentru investiții strategice pe teritoriul Republicii Moldova, în sectoare precum infrastructură, energie, transport, digitalizare, educație, sănătate, agricultură și industrie. Scopul declarat este integrarea economică progresivă a Republicii Moldova în spațiul românesc și european.

Fondul va fi considerat entitate de interes public strategic și va funcționa doar după autorizarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, conform regimului aplicabil fondurilor de investiții de tip închis.

Capitalul social inițial este stabilit la 1,25 miliarde lei românești, echivalentul a circa 250 milioane de euro, împărțit în 25 milioane de acțiuni, subscris integral de statul român prin Ministerul Finanțelor, din fonduri alocate prin bugetul anual. Ulterior, după obținerea autorizației, fondul ar urma să lanseze o ofertă publică inițială pentru emiterea a încă 25 milioane de acțiuni destinate investitorilor români și străini. De asemenea, capitalul ar putea fi majorat anual cu până la 10 milioane de acțiuni noi, cu aprobarea acționarilor.

Investițiile avute în vedere includ proiecte de infrastructură rutieră, energetică și digitală, sanitară și educațională, dezvoltare urbană, industrii prelucrătoare, agricultură și inovare tehnologică, inclusiv proiecte de interconectare transfrontalieră.

„Această inițiativă nu este doar un proiect economic, ci o investiție în viitorul comun al celor două state românești”, se subliniază în expunerea de motive.

Propunerea legislativă merge acum la Camera Deputaților, care are rolul decizional.