Liderii din Asia Centrală strâng rândurile. Influența Rusiei se diminuează

Liderii a cinci națiuni din Asia Centrală au încheiat un summit desfășurat în orașul Cholpon-Ata, stațiune turistică din Kârgâzstan, cu promisiunea de a spori cooperarea pentru a consolida regiunea, în condițiile în care Rusia – principalul partener strategic și comercial al regiunii – este slăbită de războiul din Ucraina.

Reuniunea s-a încheiat la 21 iulie cu semnarea „Acordului privind prietenia, vecinătatea și cooperarea pentru dezvoltarea Asiei Centrale în secolul XXI” de către liderii din Kârgâzstan, Uzbekistan și Kazahstan. Liderii din Tadjikistan și Turkmenistan nu au semnat documentul, invocând proceduri interne.

Summitul a fost prima reuniune a șefilor de stat din regiune de când Rusia – care nu a participat la reuniune – și-a lansat invazia în Ucraina în urmă cu cinci luni. În ciuda influenței tot mai reduse a Moscovei în regiune, niciunul dintre cei cinci președinți prezenți nu a adus în discuție războiul din Ucraina.

Reuniunea a avut loc la doar câteva săptămâni după ce zeci de persoane au fost ucise în Tadjikistan și Uzbekistan după ce forțele de securitate au reprimat brutal protestele antiguvernamentale din regiunile autonome respective, Gorno-Badakhshan și Karakalpakstan.

Inițiativele Kazahstanului

Președintele kazah Kassim-Jomart Tokaiev a prezentat mai multe inițiative pentru cooperarea regională cu acest prilej.

-Încheierea unui tratat de prietenie, bună vecinătate și cooperare pentru dezvoltarea Asiei Centrale în secolul XXI. Potrivit lui Tokaiev, un astfel de tratat ar fi „unic prin conținut și perspectivă istorică” și ar consacra natura specială a relațiilor dintre cele cinci țări.

-Mecanism pentru consultări regulate ale secretarilor Consiliilor de Securitate
Tokaiev a explicat că un astfel de mecanism ar trebui lansat pentru a găsi soluții comune pentru prevenirea amenințărilor de securitate. În plus, el a propus ca miniștrii de afaceri externe să fie instruiți să se întâlnească periodic, cel puțin o dată la șase luni, pentru a dezvolta abordări coordonate ale problemelor regionale și internaționale critice.

-O platformă pentru dezvoltarea unor abordări reciproc acceptabile pentru delimitarea frontierelor
Kazahstanul propune crearea unei platforme de experți pentru a dezvolta abordări reciproc acceptabile ale delimitării frontierelor. În această activitate ar trebui să se implice avocați cu experiență, cartografi, grăniceri și alți specialiști, iar Consiliul de Miniștri ai Afacerilor Externe din cele cinci țări ar putea să o coordoneze.

-Rețea de centre comerciale și economice de frontieră

Potrivit lui Tokaiev, ar fi util să se ia măsuri adecvate pentru a lansa o rețea de centre comerciale și economice transfrontaliere care să servească drept puncte de ancorare ale Sistemului comun de transport al mărfurilor din țările din Asia Centrală, în perspectiva extinderii acestuia.

– Platformă pentru stimularea investițiilor în proiecte regionale

Referindu-se la „Centrul Financiar Internațional Astana” din Kazahstan, care este guvernat de legea engleză și toți judecătorii săi sunt englezi, Tokaiev a spus că AIFC ar putea deveni o platformă eficientă pentru încurajarea investițiilor directe și de portofoliu în proiecte regionale. Peste 1.400 de companii din 64 de țări sunt înregistrate la AIFC, dintre care multe sunt interesate să facă afaceri în Kazahstan și în țările învecinate.

Potentialul de transport si logistic al regiunii
Tokaiev s-a referit la Kazahstan ca o dezvoltarea activă a Rutei de transport internațional transcaspic, numită și „Coridorul de Mijloc”, care a devenit și mai relevantă de când Rusia a invadat Ucraina în februarie.

Liderul kazah s-a referit la schimbările climatice și la cererea în creștere pentru resurse de apă și energie. Pentru coordonarea acțiunilor comune, el a propus crearea unui Birou de Proiect al țărilor din Asia Centrală pentru protejarea mediului și implementarea unei politici coordonate privind schimbările climatice în regiune.

Diplomația apei se află pe primul loc în prioritățile UE pentru regiune. Recent, UE a anunțat planurile de a deveni cel mai înalt investitor în cel mai înalt baraj din lume din Tadjikistan, într-o mișcare menită să ajute Asia Centrală să-și reducă dependența de energia rusă și o parte a răspunsului UE la Inițiativa Belt and Road a Chinei.

#Asia #Kazahstan #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.