Listă de lectură: Cele mai bune 7 cărți despre cultura startupului

19 Iun. 2021, 07:30
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
19 Iun. 2021, 07:30 // Oameni şi Idei //  MD Bani

O companie nu va avansa niciodată dacă nu va exista o cultură corporativă pusă bine la punct. În acest sens, îți recomandăm 7 cărți despre cultura startupului care te vor ajuta la dezvoltarea afacerii tale.

1. Culture Your Culture – Karen Jaw-Medson

O carte generală despre crearea, construirea și implementarea culturii corporative. O astfel de enciclopedie și instrucțiuni pas cu pas.

  2. Brotopia. Emily Chang

O carte despre modul în care lumea startup-urilor și tehnologiilor a fost inițial monopolizată de bărbați și despre lupta pentru drepturile lor de femei și o schimbare treptată a culturii corporative a startup-urilor, datorită introducerii a tot mai multe doamne în această ,,lume”

3. Creativity Inc – Ed Catmull, Amy Wallace

Un ghid excelent pentru cultura corporativă, nu numai și nu atât de multe companii de tehnologie, ci și mai creative. Și în startup-uri, trebuie să adunăm nu numai tehnicieni, ci și oameni cât mai creativi.

 4. Chaos Monkeys – Antonio Garcia Martinez

O carte a unui om care nu poate fi numit un fondator fericit. Aflați în această carte despre toate complexitățile, capcanele și regulile crude ale lumii startup-ului, precum și despre cultura sa complexă și multifacetică.

 5. It Doesn’t Have to Be Crazy at Work – Jason Fried

Toate aspectele negative și dificultățile pe care le creează cultura de pornire sunt colectate în această carte, dar autorul nu se oprește la enumerarea lor, ci sugerează modalități de a crea o cultură corporativă cu adevărat utilă, care va ajuta o pornire să avanseze.

6. Disrupted – Dan Lyons

Cartea se referă la absurditatea culturii corporative a startup-urilor și la modul în care aceasta poate afecta o persoană și fără măcar să observe. Autorul s-a confruntat cu dificultățile de a lucra la Hubspot prin propria piele, iar această experiență i-a lăsat o amprentă foarte puternică.

 7. You Are What You Do. Ben Horowitz

În această carte, autorul își relatează istoria, cititorii având oportunitatea de a se inspira din vasta experiență a să, de a studia exemple din trecutul său și primii pași din cariera.

Sursa: Telegram – antreprenor.md

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.