Listă de lectură: Cele mai bune 7 cărți despre cultura startupului

O companie nu va avansa niciodată dacă nu va exista o cultură corporativă pusă bine la punct. În acest sens, îți recomandăm 7 cărți despre cultura startupului care te vor ajuta la dezvoltarea afacerii tale.

1. Culture Your Culture – Karen Jaw-Medson

O carte generală despre crearea, construirea și implementarea culturii corporative. O astfel de enciclopedie și instrucțiuni pas cu pas.

2. Brotopia. Emily Chang

O carte despre modul în care lumea startup-urilor și tehnologiilor a fost inițial monopolizată de bărbați și despre lupta pentru drepturile lor de femei și o schimbare treptată a culturii corporative a startup-urilor, datorită introducerii a tot mai multe doamne în această ,,lume”

3. Creativity Inc – Ed Catmull, Amy Wallace

Un ghid excelent pentru cultura corporativă, nu numai și nu atât de multe companii de tehnologie, ci și mai creative. Și în startup-uri, trebuie să adunăm nu numai tehnicieni, ci și oameni cât mai creativi.

4. Chaos Monkeys – Antonio Garcia Martinez

O carte a unui om care nu poate fi numit un fondator fericit. Aflați în această carte despre toate complexitățile, capcanele și regulile crude ale lumii startup-ului, precum și despre cultura sa complexă și multifacetică.

5. It Doesn’t Have to Be Crazy at Work – Jason Fried

Toate aspectele negative și dificultățile pe care le creează cultura de pornire sunt colectate în această carte, dar autorul nu se oprește la enumerarea lor, ci sugerează modalități de a crea o cultură corporativă cu adevărat utilă, care va ajuta o pornire să avanseze.

6. Disrupted – Dan Lyons

Cartea se referă la absurditatea culturii corporative a startup-urilor și la modul în care aceasta poate afecta o persoană și fără măcar să observe. Autorul s-a confruntat cu dificultățile de a lucra la Hubspot prin propria piele, iar această experiență i-a lăsat o amprentă foarte puternică.

7. You Are What You Do. Ben Horowitz

În această carte, autorul își relatează istoria, cititorii având oportunitatea de a se inspira din vasta experiență a să, de a studia exemple din trecutul său și primii pași din cariera.

Sursa: Telegram – antreprenor.md

#lista de lectura #cărți #Startup

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.