Loteria i-a adus statului dividende de 52,5 milioane lei

În anul 2021, profitul net al societăţii pe acţiuni Loteria Națională a Moldovei a constituit circa 105 milioane lei, în timp ce în 2020 întreprinderea înregistra pierderi de 10,4 milioane lei, scrie mold-street.com.

Acesta este cel mai mare profit înregistrat de Loteria Națională a Moldovei (LNM) şi s-a datorat activităţilor de loterie și pariuri sportive şi blocării site-urilor de gambling de peste hotare.

Dividende şi alte taxe la buget

Potrivit deciziei Agenției Proprietății Publice (APP), care reprezintă statul în calitate de unic fondator al SA Loteria Națională a Moldovei, din acest profit s-au achitat dividende în valoare 50%.

Astfel, în bugetul public național au fost transferate 52,52 milioane lei în calitate de dividende. Totodată LNM susţine că în calitate de impozit pe venit a fost achitată suma de 15 milioane lei, iar sub formă de alte impozite și taxe în bugetul public național au fost achitate 64,5 milioane lei.

Potrivit Loteriei, 30% din venitul net va fi direcționat spre dezvoltarea întreprinderii, iar 5% pentru formarea capitalului de rezervă.

Totodată, Adunarea Generală a Acționarilor a LNM a aprobat propunerea majorării capitalului social al Societății de la 100 lei per acțiune la 240 lei per acțiune. Astfel, capitalul social al Loteriei Naționale a Moldovei a crescut de la 250.000 lei la 600.000 lei.

Monopol al statului

Menționăm că Loteria Națională a Moldovei este monopolul oficial de stat, având autorizația necesară pentru organizarea de activități în domeniul loteriei și a jocurilor de noroc.

Din primăvara 2018, Loteria Națională are încheiate două parteneriate publice-private pentru jocurile de noroc. Cel mai vizibil parteneriat „pentru sectorul loteriilor și pariurilor la competițiile sportive” a fost semnat pe 23 aprilie 2018 cu NGM SPC Limited din Dubai şi realizat de NGM Company SRL, o companie pe care firma din Dubai o fondase în Republica Moldova cu 11 zile mai devreme.

Amintim că Parlamentul, la iniţiativa lui Dumitru Alaiba, cu voturile deputaților PAS a adoptat un proiect de lege ce a interzis, de la 1 ianuarie 2022, sub orice formă publicitatea tuturor tipurilor de jocuri de noroc, pariurilor sportive și loteriilor de orice fel.

Economistul Stas Madan, de la Centrul Expert-Grup, a calificat această lege „drept veritabil act de miopie politică a guvernării”.

Potrivit economistului, proiectul dat (supranumit şi Legea Alaiba) este unul care are impact asupra reglementării activității de întreprinzător și Analiza Impactului de Reglementare (AIR) este absolut necesară. Dar ea nu a fost realizată.

Totodată, Madan susţine că există hotărâri ale Curții Europene de Justiție, în care este specificat foarte clar: „În contextul politicii de „expansiune controlată”, operatorilor ar trebui să li se permită să își extindă jocurile de noroc, să facă publicitate la o anumită scară și să utilizeze diferite tipuri de canale de distribuție, pentru a concura împotriva operatorilor ilegali. Aceasta este pentru a putea oferi o alternativă fiabilă la jocurile de noroc ilegale”.

Se estimează că, urmare a acestor modificări, în legislaţie, propuse de Alaiba, în 2022 Loteria Națională a Moldovei nu va mai avea un asemenea profit, iar încasările la bugetul de stat vor scădea semnificativ.

#jocuri #loterie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a organizat, în format online, un seminar practic dedicat noilor reguli privind determinarea și afișarea țării de origine a produselor agroalimentare. La eveniment au participat reprezentanți ai rețelelor de comerț și ai companiilor producătoare din Republica Moldova.

Seminarul a fost organizat în contextul intrării în vigoare, la 10 august, a noilor cerințe legislative privind afișarea țării de origine a produselor alimentare pe indicatorul de preț.

În calitate de instituție împuternicită prin lege să determine și să confirme originea mărfurilor, CCI a oferit antreprenorilor informații privind aplicarea corectă a noilor prevederi. Experții instituției au explicat diferențele dintre noțiuni precum țara sau adresa producătorului, locul de proveniență, mențiunile „fabricat în”, „produs autohton” și „ambalat în”, subliniind că acestea au semnificații diferite și nu trebuie confundate cu țara de origine.

Participanților li s-a explicat că țara de origine este o noțiune juridică, stabilită în baza regulilor de origine, și nu coincide automat cu sediul producătorului sau cu locul în care produsul a fost ambalat.

În cazul produselor fabricate cu materii prime din import, originea produsului finit este determinată în funcție de operațiunile de prelucrare efectuate. Pentru ca un produs să dobândească originea Republicii Moldova, procesul de producție trebuie să îndeplinească criteriile de prelucrare suficientă. În schimb, operațiuni precum ambalarea, etichetarea, sortarea sau alte intervenții minime nu sunt suficiente pentru a conferi produsului originea Republicii Moldova.

CCI a reamintit că este autoritatea abilitată să efectueze expertiza originii mărfurilor și să elibereze documentele care confirmă originea acestora. În cadrul acestor expertize sunt analizate materiile prime utilizate, procesul tehnologic, operațiunile de producție și documentele justificative pentru a stabili dacă produsul îndeplinește criteriile necesare pentru atribuirea originii Republicii Moldova sau a unei alte țări.

Totodată, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a publicat informații privind aplicarea noilor cerințe și recomandă operatorilor economici să pregătească din timp modificările necesare, inclusiv actualizarea sistemelor de etichetare și a indicatorilor de preț.

După intrarea în vigoare a noilor prevederi, respectarea cerințelor va fi verificată de inspectorii ANSA. Pentru neafișarea sau afișarea incorectă a țării de origine sunt prevăzute amenzi de la 3 000 la 4 500 de lei pentru persoanele cu funcție de răspundere și de la 6 000 la 12 000 de lei pentru persoanele juridice. CCI a RM și-a exprimat disponibilitatea de a acorda suport rețelelor comerciale, furnizorilor și producătorilor în vederea determinării corecte a țării de origine a produselor.