Lovitură crâncenă pentru fugarul Șor! Banii murdari îi îngroapă partidul

Partidul Șor va fi scos în afara legii, dacă se va dovedi finanțarea ilegală, anunță directorul Centrului Național Anticorupție, Iulian Rusu. „Dacă se va demonstra că a fost finanțat ilegal, conform Codului Penal, Partidul ȘOR, a spus Rusu.

Șeful CNA a spus că, în cadrul recentelor percheziții la sediul partidului, au fost colectate o serie de materiale, care sunt analizate foarte minuțios pentru consolidarea probatoriului acumulat.

Potrivit lui Rusu, deși în documentele Partidului Șor este trecută o finanțare de 1,6 milioane de lei, CNA a ajuns la concluzia că finanțarea reală este de 20 de milioane de lei. „Dacă se va demonstra că a fost finanțat ilegal, conform Codului Penal, Partidul Șor va fi radiat din registrul partidelor politice.

În cadrul ședinței de astăzi, 21 iulie, a Parlamentului, Marina Tauber a rămas fără imunitate. Procurorul general interimar Dumitru Robu a prezentat acuzațiile în fața deputaților. După care deputat a fost reținută pentru 72 de ore.

Tauber este acuzată că ar fi participat în scheme de finanțare ilegală a Partidului Șor.

Robu susține că doar pentru organizarea concertului din 19 iunie artiștilor ruși Filip Kirkorov și Morgenshtern le-au fost achitate 260 de mii USD. Deși concertul nu a avut loc, banii partidului nu au fost returnați.

„Banii provin de la grupul Șor, inclusiv sunt făcute plăți cu crypto și persoane din alte state. Membrii partidului sunt remunerați lunar cu câte 100 mii de euro Au fost folosite rapoartele financiare ale partidului în intenția de a ascunde volumul mijloacelor financiare”.

Doar în primul semestru al anului 2022 cheltuielile nejustificate au constituiit 20 mil. de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#partid #finanțare #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, într-o declarație pentru BANI.MD, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, suma impozitului pe imobil ar putea crește de până la trei ori, dacă autoritățile publice locale nu vor interveni asupra coeficienților de impozitare.

Potrivit lui Ivan Danii, comparând valorile stabilite în perioada 2004–2011 cu cele rezultate în urma reevaluării recente, majorarea este semnificativă. „Dacă nu se umblă la coeficienții stabiliți de APL-uri, impozitul ar crește automat de trei ori. Asta este realitatea matematică”, a declarat directorul AGCC.

În acest context, oficialul a subliniat importanța consultărilor publice la nivel local. El a îndemnat cetățenii să fie atenți atunci când primăriile supun aprobării coeficienții de impozitare și bugetele locale. „Noi toți suntem cetățeni și trebuie să participăm la aceste consultări. Avem dreptul să contestăm deciziile consiliilor locale”, a precizat Ivan Danii.

Recomandarea Guvernului, potrivit directorului AGCC, este ca eventualele majorări să fie aplicate gradual, pentru a nu pune presiune excesivă asupra populației. „Dacă cineva plătea 100 de lei, să nu ajungă brusc la 300, ci eventual la 150, în funcție de situația economică locală. Nu poți presa cetățeanul”, a explicat acesta, subliniind că plafonarea directă a impozitului ar fi neconstituțională.

Ivan Danii a atras atenția că există riscul ca unele primării să majoreze impozitul chiar și de patru ori, însă politica fiscală este în curs de examinare la nivel parlamentar. Discuții în acest sens au avut loc deja cu Ministerul Finanțelor, iar modificările ar urma să fie analizate pe parcursul anului 2026, având în vedere că noile valori cadastrale vor fi aplicate din 2027.

Un exemplu oferit de directorul AGCC vizează Chișinău, unde cota actuală a impozitului pe imobil este de 0,185%. „Dacă valoarea imobilului crește de trei ori, pentru a menține același nivel al impozitului ca în prezent, coeficientul ar trebui redus la aproximativ 0,08%”, a explicat Ivan Danii.

Totodată, acesta a menționat că primăriile sunt obligate să revizuiască politica fiscală locală o dată la trei ani, practică aplicată pe scară largă și în alte state. „Autoritățile locale au cheltuieli, infrastructură, utilități, administrare – iar acestea trebuie finanțate. Dar soluția nu este presiunea excesivă pe cetățeni, ci un echilibru între taxe, impozite și atragerea investițiilor”, a conchis directorul AGCC.