Lovitură pentru Aliexpress! UE va impune taxe vamale pentru bunurile ieftine

Bruxelles-ul pregătește planuri de impunere a taxelor vamale pentru bunurile ieftine cumpărate de la comercianții cu amănuntul online chinezi, inclusiv Temu și Shein, în încercarea de a stopa creșterea a ceea ce UE consideră a fi articole de calitate inferioară provenind din China.

Comisia Europeană va propune, la sfârșitul acestei luni, eliminarea pragului actual de 150 de euro sub care produsele pot fi achiziționate fără taxe vamale, au declarat pentru Financial Times trei persoane informate cu privire la această chestiune. Principalele platforme vizate au fost piețele online din China Temu și AliExpress și retailerul de îmbrăcăminte Shein, a declarat un oficial.

Potrivit Comisiei, anul trecut au fost importate în UE 2,3 miliarde de articole sub pragul de 150 de euro fără taxe vamale. Importurile din comerțul electronic au crescut de peste două ori de la an la an, depășind 350.000 de articole în aprilie, arată datele Comisiei.

China beneficiază de costuri poștale subvenționate, ceea ce înseamnă că trimiterea de bunuri ieftine pe calea aerului este rentabilă.

Dispozițiile se vor aplica oricărui comerciant cu amănuntul online care efectuează livrări către clienți din UE direct din afara blocului comunitar. Amazon, cu sediul în SUA, utilizează de obicei vânzători cu sediul în Europa.

O altă măsură posibilă ar fi introducerea obligativității pentru platformele mari de a se înregistra pentru plata TVA online, indiferent de valoarea acestora.

Începând din 2021, pachetele trimise către companii din UE plătesc deja TVA indiferent de valoarea lor, dar sunt scutite de taxe vamale.

Opțiunile vor fi pregătite pentru noua Comisiie, care va intra în funcție la sfârșitul acestui an.

Comisia a propus deja anul trecut eliminarea pragului taxelor vamale, dar acum ar putea încerca să accelereze adoptarea acesteia pentru a contracara valul de importuri ieftine, a declarat un oficial UE.

Cu toate acestea, un alt oficial a avertizat că obținerea acordului țărilor UE ar putea fi dificilă, având în vedere că noul regim ar crește volumul de muncă al funcționarilor vamali deja suprasolicitați.

Numărul de produse periculoase raportate de țările UE a crescut cu peste 50 % din 2022 până în 2023, ajungând la peste 3.400. Cosmeticele, jucăriile, aparatele electrice și hainele au fost printre produsele cu cele mai multe probleme de siguranță.

Industria jucăriilor din UE a acuzat comercianții cu amănuntul chinezi că expediază jucării periculoase în Europa. Toy Industries of Europe, un grup industrial, a declarat în februarie că a cumpărat 19 jucării de la Temu și a constatat că niciuna nu era conformă cu standardele UE, iar 18 prezentau un risc real pentru siguranța copiilor.

Temu a declarat că “toate cele 19 liste de produse nu mai sunt disponibile pe site-ul nostru din UE”. Temu a adăugat că “siguranța produselor este o preocupare primordială pentru noi și am consolidat monitorizarea acestui grup de produse și a cerințelor asociate acestuia”.

Christel Delberghe, director general al EuroCommerce, un grup de lobby pentru comerțul cu amănuntul, a declarat: “Ne dorim condiții de concurență echitabile la nivelul UE în comerțul cu amănuntul online pentru toți actorii care vizează consumatorii din UE, indiferent de locul în care sunt stabiliți”.

Ea a afirmat că legislația existentă este suficientă, dar că este nevoie de “o strategie de aplicare transfrontalieră eficace și eficientă”.

Creșterea Temu nu depinde de articolele ieftine a spus compania care a adăugat că “suntem deschiși și susținem orice ajustări ale politicilor făcute de legiuitori care se aliniază intereselor consumatorilor”, atât timp cât aceste politici sunt echitabile.

AliExpress a declarat că “colaborează cu legiuitorii” pentru “a se asigura că am fost, suntem și vom fi în permanență într-o poziție conformă pe piața UE”. De asemenea, Shein a declarat că “sprijină pe deplin” eforturile de reformare a taxelor vamale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.