Lovitură pentru Rusia de la SUA: ”Acum nu mai poţi expedia nici măcar lentile de contact”

Administraţia Biden a suspendat vineri exportul către Rusia a unei game largi de bunuri de consum şi a adăugat 71 de companii pe o listă neagră din domeniul comercial, în timp ce grupul celor mai bogate şapte democraţii din lume a anunţat, la rândul său, noi sancţiuni împotriva Moscovei ca urmare a războiului purtat de aceasta în Ucraina, relatează Reuters.

Noile restricţii americane vizează articole ce pot fi folosite pentru a ajuta armata rusă, inclusiv articole folosite în viaţa de zi cu zi, precum uscătoarele de rufe, plugurile de zăpadă şi maşinile de muls, ce au componente care, consideră SUA, ar putea fi refolosite pentru a sprijini maşinăria de război a Moscovei.

„Acum nu mai poţi expedia nici măcar lentile de contact sau ochelari de soare”, a declarat avocatul Kevin Wolf, fost oficial al Departamentului de Comerţ al SUA, examinând noile reguli. Wolf spune că „ar fi mai simplu să se descrie articolele care nu sunt supuse controlului la export către Rusia”.

Companiile aflate pe lista neagră includ 69 de entităţi ruseşti, una din Armenia şi una din Kârgâzstan. Acestea au fost adăugate pe „Lista de entităţi” a Departamentului Comerţului, în principal pentru că sprijină sectoarele militare ale Rusiei. Expedierea de bunuri din SUA către acestea este astfel interzisă. Între aceste companii se numără fabrici de reparaţii şi producţie de piese de avion, fabrici de praf de puşcă, de tractoare şi de automobile, şantiere navale şi centre de inginerie din Rusia.

Statele Unite şi o coaliţie de alte 37 de ţări au impus mai multe pachete de sancţiuni, de o amploare fără precedent, ca răspuns la invazia Rusiei din Ucraina. Scopul este să degradeze baza industrială a Moscovei şi capacitatea acesteia de a susţine războiul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#interdictie #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costurile în sectorul construcțiilor au continuat să crească în 2024, însă într-un ritm mai moderat comparativ cu anii anteriori, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Scumpirile au fost generate în special de materialele de construcție și de lucrările de construcție-montaj. După avansul accelerat din perioada 2020–2022, indicele prețurilor în construcții și-a temperat semnificativ ritmul de creștere în 2024, evoluție determinată de încetinirea scumpirilor în segmentul lucrărilor.

Activitatea de autorizare denotă o concentrare în municipiul Chișinău și regiunea centru. La sfârșitul anului trecut, aproximativ 37,4% dintre autorizațiile pentru imobile rezidențiale au fost emise în capitală, pondere aflată în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2023. Regiunea centrală a câștigat însă teren, majorându-și ponderea cu 4,2%. În celelalte regiuni nu s-au înregistrat variații semnificative. În total, au fost eliberate 2.276 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere ușoară, cu 1,1% față de anul precedent, dar numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a scăzut puternic, cu 16,4%, ajungând la 972. Spre finalul anului, în trimestrul IV, se observă o creștere vizibilă a volumului de autorizații, semnalând o intensificare a activității în construcții.

În pofida dinamismului pe partea de autorizare, numărul locuințelor finalizate a scăzut considerabil. Pe parcursul anului 2024 au fost date în exploatare 5,2 mii de unități locative, cu 24,7% mai puține decât anul precedent. Suprafața totală a locuințelor finalizate a însumat 450,7 mii metri pătrați, în scădere cu 18,3% față de 2023. Atât numărul, cât și suprafața locuințelor noi rămân însă peste nivelurile din 2022, anul cu cele mai reduse valori din ultimul deceniu. Chișinăul își menține dominația, 58,2% dintre locuințele finalizate fiind situate în capitală. În același timp, suprafața medie a locuințelor a scăzut pronunțat în regiunea Sud și UTA Găgăuzia, în timp ce în Chișinău a crescut ușor, ajungând la 75,5 m².

Pe piața rezidențială, prețurile de ofertă au continuat să crească pe tot parcursul anului 2024, cu dinamici mai accentuate în trimestrele I și IV. Indicele RPPI a crescut cu 25,6%, de 5,6 ori mai rapid decât în 2023, atingând nivelul de 178,8% — cel mai ridicat înregistrat vreodată. Scumpirile au fost susținute atât de piața primară, unde RPPI a avansat cu circa 19,4%, cât și de piața secundară, unde creșterea a fost de 28,2% față de finalul anului anterior.

Cererea puternică este alimentată în continuare de creditarea ipotecară. În 2024 au fost acordate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei, cu 143% mai mult decât în 2023, iar trimestrul IV a înregistrat cel mai mare volum de credite ipotecare din întreg anul. Ratele de bază reduse, încrederea consumatorilor și programele guvernamentale de sprijin pentru achiziția primei locuințe au stimulat considerabil accesarea de împrumuturi. Ca urmare, ponderea creditelor acordate persoanelor fizice în PIB a ajuns la un nivel record.

Potrivit BNM, evoluțiile din 2024 sugerează menținerea unei oferte stabile pe termen scurt, cu perspective de extindere pe termen mediu, în timp ce cererea ar putea fi influențată negativ în 2025 de incertitudinile geopolitice, costurile în creștere și accesul mai restrictiv la finanțare. Totuși, presiunea pe prețurile locuințelor noi rămâne ridicată, iar piața imobiliară continuă să fie unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei naționale.